Azi aproape toata ziua am petrect-o la Iulius Mall Suceava in vederea inmatricularii unei masini. Aglomeratie, transpiratie, oameni agitati, functionari incordati acesta este contextul caruia trebuie sa-i faci fata pana te vezi cu numerele masinii in brate. Si pentru ca totul sa fie asa cum trebuie in graba de a prinde randul mi-am uitat incarcatorul calculatorului in zona cu restaurante unde m-am dres cu o illy cafe. Dincolo de asteptarile mele o angajata (Costiug Mariana) de la Iulius Mall a predat incarcatorul la obiecte pierdute si astfel iata ca am putere in laptop. Nu as cataloga acest gest ca unul extraordinar ci doar ca unul normal insa normalitatea in anormalitate este de-a dreptul extraordinara. Este placut sa vezi porunca a-VIII-a respectata de semenii in mijlocul carora traiesti. Este placut sa finalizezi intr-o nota pozitiva un peripluu de travaliu pentru a obtine niste placute de inmatriculare. Este ora 15.00 ma duc sa-mi iau numerele, sper ca-s gata.
davadr
































Vezi tu cum stă treaba cu Dumnezeu cînd alege numele la oameni, „Suceava Evanghelică”? Păi ce nume are fata aceea? Coşciug!- în sfîrşit, o variantă a lui-: ce-ai pus în el, nu se mai mişcă… Aşa şi cu încărcătorul tău… Oricum, tare ştirea! cu plăcuţele, cu cafeluţele… 🙂