by John and Lisa Bevere
„A doua zi… când mulțimea a văzut că nici Isus, nici ucenicii Lui nu erau acolo, s-au urcat în bărci și au mers la Capernaum ca să-L caute. L-au găsit pe celălalt țărm al lacului și L-au întrebat: «Învățătorule, când ai ajuns aici?» Isus le-a răspuns: «Adevărat, adevărat vă spun că Mă căutați nu pentru că ați văzut semnele, ci pentru că ați mâncat din pâini și v-ați săturat.»”
— Ioan 6:22–26
Mulțimi de oameni au venit să-L caute pe Isus. Când, în cele din urmă, L-au găsit, El i-a privit și a înțeles motivul pentru care Îl căutau. Nu pentru că văzuseră semnele miraculoase făcute de Isus. Ei Îl căutau pentru că mâncaseră și se săturaseră. Scopul semnelor este să ofere direcție sau informație. Semnele miraculoase pe care le-a făcut Isus ar fi putut să le arate oamenilor realitatea uimitoare că El era Mesia lor. Dar Isus știa că mulțimile nu Îl căutau din cauza semnelor și minunilor; oamenii aceștia voiau doar să-și umple stomacul flămând. Ei doreau mai mult ceea ce le putea oferi El decât să-L cunoască pe El. Prea des Îl căutăm pe Isus din motive greșite. În mod egoist urmărim doar beneficiile și binecuvântările Lui, în loc să-L căutăm din dragoste și dorință după El. Fără să ne dăm seama, uneori Îl folosim pe Isus și Îl reducem la o resursă într-un timp de nevoie. Poate că ai cunoscut pe cineva care te contactează doar atunci când are nevoie sau dorește ceva de la tine. Sau, și mai rău, ai avut vreodată pe cineva care a căutat prietenia ta, iar mai târziu ai descoperit că motivul lui era să obțină ceva ce tu ai? Poate această persoană își dorea influența ta, banii tăi, bunurile tale sau poziția ta. În realitate, acea persoană nu avea o preocupare sau o dragoste autentică pentru tine — totuși, pentru o vreme, ai servit scopului ei. Dacă ai întâlnit astfel de „prieteni”, știi cum se simte să fii folosit. Această atitudine egoistă a pătruns în societatea noastră — chiar și în biserică. Uneori cuplurile se căsătoresc din motive egoiste. Nu realizează că mariajul este un legământ al dragostei — nu un contract. Se căsătoresc pentru ceea ce poate face partenerul pentru ei, iar dacă acesta nu le mai îndeplinește așteptările, caută un alt partener. Mulți creștini trăiesc o nemulțumire crescândă, iar dragostea lor s-a răcit. Ei Îi slujesc Domnului pentru ceea ce poate face pentru ei — nu din dragoste pentru ceea ce este El. Atâta timp cât Dumnezeu le împlinește dorințele, sunt fericiți și entuziasmați. Dar când intră într-o perioadă „uscată”, se descoperă adevăratele motive ale inimii lor. Ori de câte ori centrul este sinele, vor începe plângerile. Să ne gândim la copiii lui Israel din Vechiul Testament. După plăgile din Egipt, au scăpat. Faraon și armata lui puternică i-au urmărit ca să-i readucă în sclavie. Domnul a despărțit Marea Roșie, iar poporul a trecut pe uscat. Astfel, Domnul Și-a eliberat poporul din mâna lui Faraon. Scriptura spune: „Atunci Maria, prorocița, sora lui Aaron, a luat un tamburin și toate femeile au ieșit după ea cu tamburine și dansuri. Maria cânta: «Cântați Domnului, căci Și-a arătat slava; a aruncat în mare pe cal și pe călăreț.»” (Exodul 15:20–21). Oamenii aceștia sărbătoreau pentru că erau copleșiți de bunătatea și măreția lui Dumnezeu. Totuși, doar trei zile mai târziu, în pustia Șur, au găsit ape amare și au început să murmure împotriva lui Moise și a conducerii lui. Moise a răspuns: „Cârtirile voastre nu sunt împotriva noastră, ci împotriva Domnului” (Exodul 16:8). Greutățile lor au scos la iveală dragostea lor pentru sine, care i-a împiedicat să-L cunoască pe Dumnezeu în mod intim. În mijlocul experiențelor noastre din pustiu, inimile noastre ar trebui să se întoarcă de la sine și să se îndrepte spre căutarea Domnului.
Care este motivația ta pentru a-L căuta pe Isus? Este doar pentru propriul interes sau pentru că dorești o relație intimă cu El? Dacă motivația ta este în mare parte egoistă, pocăiește-te și îndreaptă-ți inima spre dorințele inimii Lui.
Doamne, am nevoie de Tine în fiecare oră a fiecărei zile. Umple-mi viața cu dragostea, părtășia și prezența Ta. Vreau să Te caut ca un copil care Te iubește și Te adoră. Recunosc că de multe ori motivația mea în a Te căuta a fost să cer în mod egoist o binecuvântare după alta. Curăță-mi inima de egoism. Doamne, Tu îmi cunoști inima și nevoile. Îți încredințez toate aceste nevoi și dorințe în mâinile Tale.
Astăzi îmi voi schimba atitudinea și Te voi căuta ca un copil iubitor. Acordă-mi inima să cânte lauda Ta. Umple-mă cu dragostea Ta, ca să fiu o mărturie vie a dragostei Tale. Folosește-mă astăzi ca să-i iubesc pe alții și să Te iubesc pe Tine. În Numele lui Isus mă rog, amin.
Sursa foto: https://www.facebook.com/titus.corlatean.official
Senatorul român Titus Corlățean a adus în discuție cazul a două fete ale unei familii de români aflate în Suedia în cadrul unei întâlniri oficiale dintre delegația parlamentară a României la Forumul Parlamentar Global al Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și reprezentanți ai Parlamentului suedez. Potrivit senatorului, discuțiile au vizat în principal subiecte importante pentru România, în contextul candidaturii țării noastre la OCDE și al obiectivului de aderare după luna iunie 2026. În paralel însă, Corlățean a prezentat parlamentarilor suedezi situația pe care o consideră dramatică a familiei româno-suedeze Samson. Senatorul susține că cele două fete ale familiei, Sara și Tiana, au fost luate de serviciile sociale suedeze în urmă cu mai bine de trei ani și nu au fost returnate părinților, în ciuda solicitărilor formulate de statul român. În opinia sa, autoritățile suedeze refuză repatrierea copiilor și reunificarea familiei. Mai mult, Corlățean afirmă că părinții ar fi fost informați recent printr-o adresă oficială că nu vor mai avea voie să se întâlnească cu fiicele lor. Potrivit senatorului, autoritățile suedeze ar intenționa chiar să le schimbe numele celor două fete. În declarațiile sale, senatorul român a criticat dur serviciile sociale din comuna suedeză Hässleholm, pe care le acuză că au depășit limitele acceptabile în gestionarea cazului. El a invocat și precedente similare, precum cazul familiei Bodnariu din Norvegia, gestionat în trecut de serviciul social norvegian Barnevernet. Corlățean a reamintit că, în acel context, el și fostul parlamentar Ben-Oni Ardelean au criticat public modul de intervenție al instituției norvegiene, afirmând că practicile acesteia seamănă cu cele ale unui „Gestapo modern”. Senatorul susține că situația fetelor ar fi una extrem de gravă și că una dintre ele ar fi avut mai multe tentative de suicid, motiv pentru care a decis să publice inclusiv o fotografie a unei astfel de tentative. Totodată, Corlățean a reproșat autorităților suedeze lipsa de reciprocitate în relația cu România, menționând că a sprijinit anterior demersurile diplomatice pentru deblocarea aderării Suediei la NATO în dialogul cu omologi din Ungaria și Turcia.
În final, senatorul a transmis un mesaj ferm autorităților suedeze, cerând returnarea copiilor către părinți și către statul român. „Nu ne vom opri până când copiii nu vor fi înapoiați părinților și României”, a declarat acesta.
Trăim într-o lume permanent conectată la internet, tehnologie, ecrane, rețele de socializare și la un flux continuu de informație. Copiii și adolescenții sunt conectați la o realitate hiper-cosmetizată, filtrată și falsificată. Deseori, Adevărul este prea greu de găsit, fiind distorsionat ori ascuns, ceea ce poate duce la pierderea valorilor sau la renunțarea principiilor spirituale.
Și, totuși, în această lume deseori artificială, există speranță! Persoana lui Isus Hristos!
Însă cum îi conectăm pe copiii acestei generații la Hristos? Cum îi putem ajuta să identifice Adevărul în haosul acesta al lucrurilor falsificate și confuze? Cum îi putem ajuta să aibă un discernământ potrivit în alegeri, purtare, gânduri, atitudine? Ce unelte digitale putem folosi pentru a-i ghida pe aceștia către Sursă, către Dumnezeu?
Conferințele regionale AMEC îți propun aceste subiecte actuale, necesare fiecărui lucrător cu copiii ce își dorește să-L arate pe Hristos copiilor și adolescenților, prin metode moderne, biblice și practice.
Dacă tânjești după o relație mai profundă și mai intimă cu Domnul, nu ești singur. Pe acest drum ești însoțit de mulțimea celor care au căutat cu mult înainte ca viața ta să prindă formă. Chiar și acum ești în compania celor care caută calea ce duce în prezența Lui sfântă. De multe ori nu suntem conștienți de cei care călătoresc alături de noi, chiar dacă drumurile lor merg paralel cu ale noastre. Îi putem întâlni uneori la „izvoare” de înviorare sau în momente de părtășie și încurajare, dar, în mare parte, acesta este un drum pe care îl parcurgem singuri. Va veni însă ziua când ne vom uni cu toții și vom descoperi că, deși am parcurs căi diferite și am avut experiențe diferite, am ajuns la aceeași destinație. Această călătorie spre prezența lui Dumnezeu nu se realizează într-o singură zi. Vrăjmașul a presărat drumul cu ocolișuri și piedici pentru a ne descuraja înaintarea, însă Domnul nostru va folosi fiecare obstacol pentru a ne apropia și mai mult de El. Este călătoria unei vieți întregi. Este o călătorie care ne pregătește pentru El.
Până la finalul anului, săptămână de săptămână, voi posta aici pe blog materialul lui John și Lisa Bevere din cartea: Calea spre prezența Lui: O călătorie de 40 de zile către o relație apropiată cu Dumnezeu
by John și Lisa Bevere
„Mă duc spre răsărit, dar El nu este acolo;
mă duc spre apus, dar nu-L pot găsi.
Nu-L văd la miazănoapte, căci este ascuns;
mă uit la miazăzi, dar nu-L pot zări.”
— Iov 23:8–9
Atât de des strigătul inimii noastre seamănă cu aceste cuvinte ale lui Iov. Îți dorești să auzi de la Dumnezeu, dar singurul răspuns pare să fie tăcerea. Te rogi — însă rugăciunile tale par să rămână fără răspuns. Frustrarea ta crește când îți amintești de o vreme în care doar șopteai Numele Domnului și prezența Lui era imediat acolo. Acum, în liniște, ai vrea să strigi: „Dumnezeule, unde ești?” Asemenea lui Iov, care a căutat în toate direcțiile, și tu Îl cauți, dar nu-L poți percepe sau vedea lucrarea Lui în viața ta. Bine ai venit în pustiu! Când degetele picioarelor tale simt nisipul deșertului, să știi că nu ești singur în această călătorie. Mergi în companie bună. Mergi pe urmele lui Moise — cel care a fost crescut în curtea lui Faraon ca prinț. Moise, omul care a primit de la Dumnezeu o viziune de a-i elibera pe israeliți din robie și sclavie. Au trecut ani până când viziunea lui a devenit realitate. Între timp, timp de patruzeci de ani, Moise a îngrijit oile în partea îndepărtată a deșertului. Mergi și alături de Iosif — fiul mult iubit al tatălui său. Iosif, cel căruia i s-au dat vise de mare conducere și realizări; Iosif, pe care propriii lui frați l-au aruncat într-o groapă, apoi l-au vândut ca sclav, ceea ce l-a dus în cele din urmă la închisoare. Stai și lângă Iov — omul pe care Biblia îl descrie ca „cel mai mare dintre toți oamenii Răsăritului” (Iov 1:3). Acela despre care Dumnezeu a spus că nu este nimeni ca el; Iov, care a pierdut totul — averea, copiii, sănătatea și chiar sprijinul soției sale. Cel mai important, însă, călătorești prin pustiu în compania lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care după ce a primit mărturia publică a lui Dumnezeu Tatăl și a Duhului Sfânt că El este cu adevărat Fiul lui Dumnezeu, a fost condus în pustiu pentru a înfrunta puterile întunericului. Șirul celor care au trecut prin pustiu este lung, deoarece tăcerea este un timp necesar — un sezon în viața fiecărui copil al lui Dumnezeu. Dorim să ocolim această cale. Căutăm scurtături sau ocolișuri, dar ele nu există. Drumul spre prezența Lui nu poate fi parcurs fără a trece printr-un sezon în pustiu. Ca și creștini, dacă înțelegem anotimpurile Duhului, vom ști ce dorește Dumnezeu să împlinească și vom putea răspunde cu înțelepciune. În schimb, dacă trecem prin locul pregătirii lui Dumnezeu fără să înțelegem, nu vom ști ce vrea El să facă și s-ar putea să acționăm fără înțelepciune. Gândește-te la înțelepciunea unui fermier. Este imposibil ca fermierul să recolteze în timpul sezonului de semănat. Dacă fermierul nu seamănă în timpul potrivit, atunci nu va avea ce să culeagă la vremea recoltei. Este esențial să se semene la momentul potrivit. Dacă fermierul seamănă prea devreme sau prea târziu, recolta lui va fi mai mică. Semințele nu vor fi în poziția potrivită pentru a primi ceea ce au nevoie ca să crească. Pentru ca noi să beneficiem de grija și purtarea de grijă a lui Dumnezeu, trebuie să recunoaștem sezonul nostru de pregătire. Strigăm pentru recolta și binecuvântarea lui Dumnezeu, dar poate că nu este sezonul potrivit — poate că este un sezon de curățire și tăiere. La fel cum nu poți recolta într-un sezon nepotrivit, Dumnezeu vrea să înțelegem drumul spre o intimitate mai profundă cu El, chiar și în vremurile uscate. Scopul lui Dumnezeu în pustiu este să ne instruiască, să ne pregătească pentru o intimitate și mai profundă. Pe măsură ce înțelegem tăcerea lui Dumnezeu, putem continua drumul cu bucurie și cu puterea Lui.
Drumul nostru prin pustiu este o călătorie către o înțelegere mai profundă a lui Dumnezeu. Apropie-te mai mult de Dumnezeu petrecând mai mult timp citind Cuvântul Lui.
Tată Dumnezeule, de ce pari atât de tăcut? Mă rog și citesc Biblia, dar mă simt atât de departe de Tine. Ține-mă pe drumul care duce în prezența Ta — chiar și atunci când ești tăcut. Doresc să umblu într-o intimitate mai profundă cu Tine.
În Numele puternic al lui Isus, îndepărtează orice barieră din viața mea care mă împiedică să-mi adâncesc relația cu Tine. Doresc să pot mărturisi despre Tine așa cum a dorit și Iov să Te proclame, dar Tu știi unde duce drumul meu. Și când mă vei încerca, ca aurul în foc, mă vei declara curat (Iov 23:10).
În timp ce pornesc în această călătorie de patruzeci de zile pe drumul spre prezența Ta, dă-mi înțelegere și lumină nouă despre natura Ta. În timp ce trec printr-o experiență de pustiu, deschide-mi inima ca să învăț din această experiență și de la Tine. În Numele lui Isus, amin.
Situația din Orientul Mijlociu s-a deteriorat rapid, după ce negocierile diplomatice dintre Iran și Statele Unite ale Americiiau eșuat. În cursul dimineții, explozii puternice au fost auzite în capitala iraniană, Teheran, în contextul în care Israel a anunțat lansarea unui atac „preventiv” asupra Iranului. Potrivit autorităților israeliene, au fost efectuate două valuri de lovituri aeriene, care au vizat zona centrală a Teheranului. Explozii au fost raportate și în Isfahan și Qom. În paralel, Israelul a declarat „stare specială și imediată de urgență”, iar atât Iranul, cât și Israelul și-au închis spațiile aeriene. Escaladarea actuală vine după o serie de atacuri aeriene anterioare care au vizat sudul Liban, amplificând temerile privind extinderea conflictului în întreaga regiune.
În acest context tensionat, creștinii din Iran și din țările învecinate fac un apel urgent către frații și surorile lor din întreaga lume pentru susținere în rugăciune.
Un partener local al organizației Open Doors a declarat:
„Ca iranian și ca creștin, vorbesc cu o inimă grea. Nu celebrez războiul și nu tratez cu ușurință suferința pe care o aduce familiilor obișnuite din Iran, din Israel și din întreaga regiune. Fiecare viață este prețioasă înaintea lui Dumnezeu.”
El a adăugat că, în ciuda durerii și incertitudinii, există o profundă dorință de libertate în inimile multor oameni și o speranță ca acest moment dificil să devină un punct de cotitură spre dreptate, demnitate și pace.
„Ca urmași ai lui Hristos, ne rugăm pentru protecția celor nevinovați, pentru înțelepciune și reținere din partea liderilor și pentru un viitor în care Iranul și regiunea să cunoască libertatea fără teamă. Fie ca Dumnezeu să aducă lumină din întuneric și pace din mijlocul tulburării.”
Credincioșii sunt îndemnați să se roage:
sursa: open doors
Suceava Evanghelica 