Josh McDowell, un scriitor cunoscut mai degrabă ca apologet creştin, neînvins până acum în dezbaterile pe tema creştinismului, fost ateu, pregătit la universităţi de prestigiu, şi-a propus să cerceteze asiduu pentru a elabora un material din care să reiasă clar că Isus Hristos a fost un mare înşelător. A sfârşit însă prin a scrie pro-creştinism, astfel că anual, în marile universităţi din Statele Unite ale Americii obişnuieşte ca, în faţa a mii de studenţi, să pledeze în favoarea creştinismului şi implicit a liderului suprem, ISUS Hristos. A scris deja 77 de cărţi şi, după cum l-am văzut recent, în ultima sa vizită în Romania, la Sovata, este departe de a-şi abandona acest bun obicei. Plin de vitalitate şi creativitate, cum se prezintă, vă asigur ca nu va trece prea mult timp până la apariţia următoarei cărţi.
Cartea pe care o supun astăzi atenţiei voastre este intitulată „Generaţia înstrăinată” şi se vrea a fi un pod peste prăpastia dintre generaţii. Acest subiect a fost deseori
abordat, astfel că s-a ajuns la un fel de saturaţie care converge spre fatalism când este vorba de abordarea generaţiei care vine. La cea mai mică neînţelegere se invocă „prăpastia dintre generaţii”.
Josh McDowell, prin abilitatea-i caracteristica, radiografiază trendul generaţiei actuale, seriozitatea abordării sale se vede şi din mulţimea cărţilor de specialitate consultate pentru a creiona un tablou cât mai real necesar unui diagnostic pe măsură. Dramatismul realităţii ne este prezentat prin inserarea în paginile cărţii a unor scrisori scrise de protagonişti ai generaţiei mileniului.
Nu trebuie să fii părinte pentru a observa că noua generaţie de tineri este diferită de cele anterioare. N-ar trebui să ne surprindă faptul că generaţia care suferă acum din cauza divorţului părinţilor, care se întoarce de la şcoală într-o casă goală (părinţii fiind la muncă, în străinătate), care petrece nespus de mult timp în singurătate şi stă pironită ore întregi în faţa televizoarelor sau a computerelor este o generaţie care se simte înstrăinată de adulţi, având afectate relaţiile cu orice forma de autoritate. Când sentimentul acut de singurătate nu este rezolvat aşa cum trebuie, mania şi teama tinerilor degenerează în violenţă şi tragedie.
Această carte, Generaţia înstrăinată, este darul lui Josh McDowell pentru cei ce caută, uneori cu disperare, modalităţi eficiente de contracarare a culturii de astăzi care ameninţă să submineze credinţa tinerilor şi valorile lor morale. Semnalul de alarmă tras de aceasta carte este urmat de sfaturi practice pentru zidirea de relaţii semnificative cu tinerii noştri care să le redea sentimentul autenticităţii, al importanţei, al siguranţei, al semnificaţiei, al iubirii şi al responsabilităţii. Prima parte a cărţii repetă obsesiv cuvântul relaţii; factorul relaţional fiind cheia spre apropierea de aceasta generaţie care este on-line însă deconectată. In matematica lui Josh McDowell Reguli – Relaţii = Răzvrătire, însă Reguli + Relaţii = Reacţie Pozitivă. Să nu uităm că însuşi Creatorul nostru, Dumnezeu Tatăl, a procedat în ceea ce priveşte omenirea în acelaşi mod, a stabilit reguli, însă a dezvoltat relaţii acţionând printr‑un gest suprem: şi-a trimis propriul Fiu realizând conectarea.
Cartea „Generaţia înstrăinată” propune şase puncte de legătură pentru restabilirea comunicării. Primul punct de legătură : recunoaşterea emoţiilor, ce are ca finalitate transmiterea unui sentiment al autenticităţii. Prea adesea, subliniază Josh McDowell, prima reacţie a adulţilor faţă de teribilistele manifestări adolescentine este aceea de a impune reguli de a corecta comportamentul sau de a rezolva problema. O astfel de atitudine îi împinge pe tineri înspre o înstrăinare relaţională care-i va determina să se răzvrătească împotriva adevărului. Abordarea propusă de autor este inspirată din modelul divin şi se prezintă printr-o preocupare reală plină de iubire ce precede aplicarea regulilor şi corectarea comportamentului. Cu cât este mai puternică această legătură dintre adult şi tineri cu atât mai dispuşi vor fi ei să primească instrucţiunile, corectarea sau sfaturile.
Înspre restabilirea legăturii pasul doi este acceptarea necondiţionată. Uşor de spus, greu de făcut şi aceasta pentru că trăim într-o societate ce condiţionează acceptarea pe baza faptelor.
Pentru al treilea punct de legătură autorul cărţii Generaţia înstrăinată ne îndreaptă atenţia spre Dumnezeu Tatăl ce consolidează relaţia sa cu Fiul prin apreciere : „Acesta este Fiul meu prea iubit, în care îmi găsesc toată plăcerea”. Aprecierea le dă oamenilor un sentiment al semnificaţiei. Cu cât îi vei lăuda pe tinerii tăi pentru ceea ce fac bine, cu atât mai puţin va trebui să-i critici şi să-i disciplinezi pentru ceea ce fac rău.
Al patrulea punct de legătură – afecţiunea – este prezentat pe larg într-o altă carte de-a lui Josh McDowell „Sunt un tată bun” însă şi în cartea ce azi o prezint„Generaţia înstrăinată” unele mărturii arată marea nevoie de afecţiune din viaţa adolescenţilor problemă. Un astfel de adolescent face o mărturisire şocantă : tatăl meu nu m-a îmbrăţişat şi nu mi-a spus niciodată că mă iubeşte.Când afecţiunea lipseşte acolo unde ar trebui să fie, în familie, copiii caută iubirea şi afecţiunea în locuri greşite şi sfărşesc de multe ori în implicare sexuală şi inimi zdrobite. Rezultatele unor sondaje ce se găsec în paginile cărţii „Generaţia înstrăinată” arată clar avantajele afecţiunii manifestate faţă de tineri.
Pentru desăvârşirea acestui pod peste prăpastia dintre generaţii Josh McDowell propune încă doi piloni, şi anume, disponibilitatea şi responsabilizarea. Capitolul ce tratează disponibilitatea se focalizează pe tată şi mai ales ţinteşte acele exemplare ce consideră creşterea copiilor ca fiind o slujbă exclusiv maternă. Taţii sunt îndemnaţi să petreacă timp cu copiii, nu lângă copii, citind ziarul sau mai rău urmărind programul preferat la TV. Abordarea pare dură pe alocuri însă derivă din realitatea care nu este mai puţin dură. Ce spuneţi de marturisirea acestui tată : „Am câştigat, prestigiu, dar mi-am pierdut familia. Dacă aş fi petrecut mai mult timp cu copiii mei…”
Să revenim acum la matematica lui McDowell ce propune o formulă ce grantează rezistenţa podului peste prăpastia dintre generaţii. Relaţii plus reguli egal responsabilitate. Atunci când tinerilor le sunt create condiţii pentru a da socoteală de faptele lor, li se transmite un sentiment al responsabilităţii. Autorul a ajuns la convingerea că păşunile îngrădite sunt bune pentru oi şi pentru tineri. Este neapărată nevoie de parametri – valori absolut autentice care produc stabilitate şi autoritate. Pentru reuşită însă trebuie o abordare corespunzătoare iar aceasta nu poate fi alta decât abordarea relaţională ce se manifestă printr-un echilibru corect între control şi susţinere. Abordarea relaţională comunică : „Te ascult…Îmi pasă de tine…Vreu să te înţeleg…De data asta vom face aşa, pentru că…”
Pentru înţelegerea lumii în care trăiesc tinerii de azi cartea „Generaţie înstrăinată” alocă un spaţiu generos presărat cu mărturii adevărate ale celor ce trebuie să trăiască în această lume plină de dezamăgiri, a relaţiilor frânte, a conflictelor, a tentaţiilor sexuale.
În cele 209 pagini Josh McDowell reuşeşte să convingă printr-un material bine documentat Scriptural că bătălia nu este pierdută dacă ştii cum să o duci.
conflictul intre generatii este real dar trebuie sa gasim o cale de mijloc sa vorbim deschis si sa dam dovada ca santem POCAITI si sa avem in inima dragoste multa .