Martorul

Din primăvară mi-am propus să citesc un roman. Este adevărat nu am mai făcut-o de ceva vreme pentru că am considerat, romanele ca fiind lectura copilăriei când visarea este antrenată mai uşor de firul povestirii. Ceea ce m-a determinat, însă, să pun mâna pe romanul Martorul – a fost autorul, Josh McDowell şi nu numai. Am citit referinţe despre romanul Martorul care sugerau că are o capacitate de absorbţie, încât odată ce l-ai deschis nu il vei lăsa până nu vei ajunge la capăt. Astfel că împins de un imbold marcat de o copilărească curiozitate am deschis cartea şi am citit introducerea. Întodeauna citesc introducerea, după ce studiez coperţile. Introducerea, scrisă de Henri Aoun, director în organizaţia Campus Crusade for Christ, am considerat-o iniţial saturată de politeţuri, pe alocuri exagerate. Însă aceasta m-a determinat şi mai abitir la a deschide romanul lui Josh McDowell, Martorul . Între timp am aflat că lansarea sa a fost făcută în Cairo în 2006, an în care Republica Arabă Egipt pierdea un câştigător al premiului Nobel pentru literatură în persoana lui Naghib Mahfuz. Ineditul modului de prezentare a romanului Martorul aveam să-l pricep cu adevărat abia după parcurgerea sa. Josh McDowell nu îşi dezminte formatul său şi foloseşte aceste informaţii cu semnificaţie aparte, în conceperea acestei poveşti, mai mult decât captivantă. Această abilitate care-l caracterizează a făcut ca romanul, Martorul, să fie cea mai vândută carte la târgul de carte din Cairo ediţia 2006.

Între noi fie vorba vă mărturisesc, lecturarea nu ia prea mult timp deşi, naraţiunea se întinde pe 280 de pagini. Subiectul te prinde, te suprinde şi îi eşti captiv. Am descoperit că pot citi la viteze mai mari. Distribuit pe trei părţi, însumând 56 de capitole scurte, care pot fi parcurse în doar câteva minute, romanul captivează de la primul rând. Enigmaticul te învăluie de pe prima pagină şi te determină să dai pagina să dai pagina să dai…până în final când cuvântul „sfârşit” te face să-i regreţi existenţa. Josh Mc Dowell vrut să realizeze un roman captivant şi eficient iar aceasta ia reuşit din plin. Documentarea pentru scrierea lui a necesitat chiar mutarea pentru o perioadă de timp în Egipt, astfel că aspectele legate de distanţe, localuri, relief, localităţi, corespund cu realitatea. Impactul pentru cei care locuiesc în spaţiul descris în, Martorul, devine cu atât mai mare, ceea ce a şi intenţionat autorul. Romanul se constituie astfel într-o unealtă eficientă pentru prezentarea Evangheliei într-un spaţiu extrem de ostil precum lumea musulmană. Spre deosibire de alte romane, Martorul nu este doar înţesat de aventuri eroice, palpitante şi pline de neprevăzut ci oferă răspunsuri la cele mai importante întrebări care ne ies în cale şi care ne urmăresc din copilărie până la vârsta perilor albi.

Cine este martorul ? Cine este personajul enigmatic din spatele acestui statut nu prea confortabil. Să fii martor la un asasinat nu este prea agreabil, cel puţin mie nu mi-ar surâde ideea. Romanul Martorul, scris de Josh McDowell debutează cu un dialog între un personaj bogat, extrem de bogat, Rafic Ramsey şi cel care a fost angajat să se ocupe de o situaţie des întâlnită în lumea celor cu mulţi bani, este vorba despre o răpire. Răpitorii lacomi au plusat suma de vreo câteva ori îngreunând situaţia, complicând-o. Claudette, soţia personajului influent, răpita, de fapt nici nu a fost răpită în adevăratul sens al cuvântului, iar aceasta o ştia şi agentul care într-un mod discret dar eficient a instrumentat cazul. Avea dovezi, fotografii, era un profesionist. Experinţa acumulată în timp, a determinat rezolvarea acestei probleme într-un timp record. El avea să devină din urmăritor, urmăritul şi acaesta pentru că ştia adevărul. Martorul, în persoana lui Maruan Accad, nume cu rezonanţă în spaţiul islamic, este hăituit deoarece deţine informaţii compromiţătoare. Detectivul căruia i s-a încredinţat cazul, iar aceasta s-a făcut pe considerente profesionale se dovedeşte a fi cârtiţă, adică trădător. Intuiţia martorului il salvează din ghearele morţii. Derularea povestirii este una extrem de captivantă deoarece neprevăzutul este o caracteristică marcantă. Pentru a scăpa de urmăritori, Taric, care este de fapt martorul însă sub o noua sa identitate nu se dă in lături de la nici o acţiune pentru a se salva. Îşi salvează viaţa aceasta, pierzând-o pe cealaltă. Pe parcursul lecturării eşti martor la decadenţa Martorului. El este exponatul rasei umane care se pretează la orice pentru a-i fi bine. Romanul ia o direcţie neaşteptată după ce Taric, este informat cu privire la moartea Raniei, femeia pe care o iubea . Moartea persoanei iubite îl aruncă în braţele unei necunoscute care se dovedeşte a fi varianta feminină a fiului risipitor.

Totul se schimbă când Taric, hoinarul, află că noua sa prietenă este fica unui păstor. Acum romanul se prezintă într-adevăr ca unul creştin. Întâlnirea cu păstorul se dovedeşte a fi una care schimbă vieţi pentru că, acest om simplu, însă hotărât, gaseşte cheia spre inima, bărbatului care se pare că avea zilele pecetluite. Urmăritorii erau aproape, mai aproape decât îşi imagina el. Spre final aflăm cum se poate citi Noul Testament într-o noapte doar şi apoi cum inima se schimbă prin miracolul produs de Cuvântul lui Dumnezeu. Partea finală abundă de versete biblice care fac acum parte din derularea povestirii. Nici o clipă nu eşti forţat să le citeşti nu este un abuz, prezenţa lor acolo, se potrivesc extrem de bine. Ce să mai spunem este Evanghelia prezentată la modul complet însă atât de natural împletită cu povestirea încât nici chiar cititorii avizati nu se simt deranjati.

Martorul, scrisă de Josh McDowell se dovedeşte a fi mai mult decât un roman bine scris. Prin această povestire se transmit adevăruri extraordinare care altminteri ar fi respinse

Publicitate

13 răspunsuri la Martorul

  1. tanase eduard zice:

    La cateva ore dupa ce am primit romanul curiozitatea dar si lipsa de ocupatie ( fiind la serviciu )m-a impins sa-l deschid. Dupa primele randuri nu m-am putut opri, si am continuat pana la „sfarsit”.Concluzia : citeste romanul si cu siguranta te va misca sufleteste!

  2. Roxi zice:

    Da. Si eu am citit romanul si e super fain. La fel mi s-a intamplat si mie, dupa ce am inceput sa citesc primele randuri nu am putut sa o inchid pana ce am terminat-o.
    te tine in suspans pana la final.
    Merita citita;)

  3. Cris zice:

    si eu am citit romanul, l-am primit si dupa primele randuri nu l-am mai putut lasa din mana… e exceptional! merita citita si mai ales de cei care inca au indoieli sau intrebari despre Biblie si Dumnezeu. Ultima parte e foarte concludent expusa! deja am inceput sa imprumut prietenilor romanul 🙂

  4. gaby zice:

    este super tare romanul asta doar l-am citit si eu si nu m-am putut abtine,sa nu-lcitesc pe tot”}{{|| :):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):):) :):) v:):)vv:)v:):):):)

  5. oana zice:

    intradevar e o carte foarte interesanta am citit-o si eu e ff frumoasa…..

  6. bella zice:

    o carte care mi-a fost sursa de inspiratie pentru eseurile la romana:))..
    o carte de oscar! mi-a placut foarte mult ,cand am ocazia o recitesc din nou deaorece stiu sigur ca am sa o citesc in cel mult o zi:))..
    e o carte cu un adevrat suspans ,ascunde in ea mult mister deci,este pe placul meu..
    o recomand tuturor.

  7. rusu cornel zice:

    romanul care mi_a miscat inima

  8. Luiza Manole zice:

    Intr-adevar romanul este foarte reusit. Am inceput sa citesc acest roman la recomandarea unei eleve de-a mea. Desi nu m-a atras la inceput , din momentul in care apuci sa citesti prima pagina nu mai poti lasa cartea jos. Vi-l recomand cu caldura!
    Felicitari autorului!

  9. gessika zice:

    e super romanul asta, e pe placul meu…roman cu mister…super fain romanu

  10. simona manea zice:

    un roman exceptional…mi s-a parut ca s-a terminat prea repede, tot as mai fi citit.

  11. Estera zice:

    o carte interesanta…mi-a placut mult

  12. larysa zice:

    e super tare..l-am citit in vreo 2 ore:D

  13. alex zice:

    eu l-am citit. de regula thriller-urile se citesc/vizioneaza fara pauze, asta daca sunt cat de cat bune. acesta e unul din categorie, dar nu se compara cu ce scriu J.Grisham sau J.Saul de exemplu. poate ca si pentru ca autorul ne trimite altundeva cu finalul.. se pare ca entuziastii de mai sus nu prea au mai citit carti de genul acesta..si nu au pierdut prea multe.
    imi place sa apreciez ce e de calitate, in orice domeniu. si pot sa spun ca McDowell se descurca muuult mai bine in cartile ce l-au consacrat..studiile sale sunt remarcabile.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s