L-am intalnit pentru prima data pe Sever Voinescu la Suceava in cadrul simpozionului „Crestinism. Societate civila. Angajare publica.” gazduit de Filadelfia pe data de 15 septembrie 2012. Mesajul sau a avut o orientare – asa cum era si de asteptat – conforma cu incadrarea sa politica. Dincolo de discursul sau afirmatia ” cine alege calea politicii trebuie sa fie dispus pentru a face compromisuri” avea sa fie intens dezbatuta la sectiunea de intrebari. Mesajul de mai jos ar putea insemna ca Sever Voinescu a ales calea „fara de compromis”. Sper sa-i pot trimite cartea „Fara compromis” care reprezinta biografia lui Keith Green.

Iata ce a scris Sever Voinescu despre alegerea sa :

Nu voi candida la parlamentarele din această iarnă. Aș fi vrut să părăsesc scena parlamentară discret, fără să perturb în vreun fel lupta politică importantă care se va da acum. În realitate, nu e mare lucru de comentat în legătură cu această decizie a mea. Pur și simplu, trebuie să-mi reorganizez cîte ceva în viață. Decizia mea este perfect similară cu a oricărei alte persoane care vrea să-și schimbe jobul. Nu e o nenorocire, nu e nici măcar o știre. Însă, văd că se speculează și mi se atribuie motivații impure. Cum că m-aș fi supărat pe toți pentru că nu ”mi s-a dat colegiu eligibil”. Mai mare prostie nu am auzit. Nu am vrut, în general, ”să mi se dea” în toți anii de cînd fac politică. Dacă am vrut ceva, am intrat în competiție specifică și, firesc, uneori am obținut, alteori am ratat. Apoi, nu am vrut colegiu eligibil pentru că nu am vrut colegiu deloc. Decizia mea de a nu mai candida a fost luată cu mult timp în urmă, am anunțat conducerea partidului despre această decizie încă de acum patru luni, iar apropiații mei știau despre gîndul meu de la începutul anului. Apoi, să fim clari: sînt unul dintre aceia care crede că nu există colegii sigure – toate colegiile sînt nesigure, avînd în vedere dinamica electorală și sistemul electoral. Ticăloșii pot scrie și pot spune pe la colțuri ce vor. Adevărul e mult mai simplu. Și este exact cel pe care l-am rostit: vreau să îmi refac prioritățile în viață. Vreau să îmi petrec următorii ani alături de anumiți oameni, făcînd anumite lucruri și aceste opțiuni exclud prezența în Parlament. Pentru cei care sînt interesați: redeschid acum biroul de avocatură, discut cu organizații pe presă o anume revenire, gîndesc un proiect de consultanță, pregătesc materiale pentru unele cărți și voi continua să sprijin ideile conservatoare întru realizare. Voi rămîne un inflexibil și aproape radical pro-american. Voi continua să-i detest pe cei pe care i-am detestat pînă acum. Voi continua să-i iubesc și să-i admir pe cei pe care i-am iubit și i-am admirat pînă acum.

Și mai e ceva: lumea nu se termină în 2012!