Că pictează și o face cu talent, știe multă lume, însă acum se dovedește că David Croitor știe să picteze și prin intermediul cuvintelor. Reușește să proiecteze imagini captivante prin relatarea unor întâmplări din copilăria-i interesantă. Textul nu este editat așa că nu vă poticniți în virgule și alte cele. Nu știu cum rezonează cei mai tineri cu o astfel de relatare, mie însă îmi dă un puternic sentiment de déjà-vu. 

PERIOADA PROSTIEI

Pe la saisprezece ani parintii mei au vandut casa in care am copilarit si ne-am mutat cu toata familia , intr-o alta localitate , mai aproape de oras. Erau vremurile in care tot taranul renunta la sapa si isi gasea ’’servici in targ’’, chit ca trebuia sa faca naveta cate doisprezece kilometri dus si tot atatia intors,mai mult pe jos decat cu autobuzul . De obicei autobuzele ,,sau cursele ,cum le spuneau oamenii din sat , porneau de la Humor si pana in Liteni deveneau tixite de oameni , saci , gaini si chiar porci , asa incat dupa ce , că asteptai peste un ceas sa vina cursa , cand sosea nici macar nu oprea in statie , ci mult mai incolo ,si asta in cazul in care trebuia cineva sa coboare .. In cazul acesta toata lumea din statie pornea buluc spre autobuz ,doar , doar va gasi un locusor sau o bara de care sa se agate si astfel sa poata ajunge in targ. Alergau bietii oameni ca la cros , gramada , prin colbul ridicat de autobuz fiecare avand in spate desagii plini cu graunte sau cu gaini din care ieseau doar capetele , in timp ce altii trageau dupa ei tot felul de sarsanale sau tafâlci cu faina , malai si cate si mai cate bulendre .. Unii mergeau sa vanda , altii sa cumpere.. Cei mai dezamagiti , atunci cand , autobuzul nu mai lua pe nimeni ,erau copii , care asteptasera luni intregi sa fie dusi ‘’in targ’’ de catre parinti si iata ca acum trebuiau sa se intoarca inapoi acasa , punandu-si pofta in cui de la inghetatele si branzoaicele pe care le visasera cu ochii deschisi atata timp .. Era o revenire trista , acasa , la vesnica mamaliga rece cu chişleac ..
…………………………………………………..

Parintii mei n-au fost niciodata angajati , adica n-au avut servici ca altii din sat si asta pentru ca mama avea de crescut copii,iar tata nu era facut sa lucreze pentru altii , cel putin asa spunea el , cand il intrebau cam de sus , vecinii cu ‘’servici in targ ‘’..Totusi , au decis sa ne mutam , mai aproape de oras , vremurile se schimba , iar tu , imi spuneau mie , o sa mergi la scoala ‘’mai departe ‘si una e sa pedalezi doispe kilometri si alta doar trei …
Ne-am apucat de noua casa prin ’74 iar dupa un an ne-am si mutat . Incepusem sa cunosc lume noua , baieti si fete de varsta mea , oameni cu alte obiceiuri , parca mai ‘’domnosi ‘’ , mai aerisiti la creer , oameni care lucrau la oras , intr-un cuvant domni adevarati si nu toflogoşi desculti si inglodati ca la Liteni , ziceam eu . Se simtea un aer nou , aveam déjà saptesprezece ani , incepusem sa ma indragostesc pe rand de toate fetele de prin vecini , scriam poezii , ma ascundeam prin porumb sa-mi vars lacrimile de ‘’neinteles ‘’,am inceput chiar sa scriu si un roman de dragoste , din care am terminat doar prima pagina , pentru ca domnisoara care trebuia sa fie personajul principal , se plimba a doua zi cu altcineva , un tip cu armata facuta si sofer pe deasupra .. Saraca fata , n-avea nicio vina , pentru ca nu avea de unde sa stie ce sentimente aveam eu pentru ea .. Mi-a fost greu , am rupt foaia scrisa , astfel ca , inca un mare roman a ramas nescris..
De cate ori ma indragosteam , de atatea ori , imi cumparam un caiet nou , de 10 lei , cu 200 de file si incepeam un nou roman si de fiecare data , nici n-apucam sa scriu introducerea ca imi si vedeam ‘’iubita ‘’ , de mana cu altul.. Evident ca totul se naruia , rupeam caietul nervos , ma duceam in sura si ma ascundeam in fan ca sa pot sa-mi consum drama nestingherit de nimeni si mai ales de parinti ,care au inceput sa observe la mine chestiuni ciudate .. Toata ziua eram trist si nu ma intelegeam cu nimeni .Imi venea sa ma duc nustiu unde si sa nu ma mai intorc niciodata .
Zilele treceau , vacanta de scurgea pe neobservate, umblam mai mult singur , astfel incat intr-o zi , am luat-o aiurea spre dealul Cetatii Sucevei iar de acolo plecat spre cimitirul orasului . Am intrat si am copiat de pe cruci , intr-un carnetel cu ‘’amintiri’’, cele mai triste epitafuri. Mergeam pe drum ,fara tinta si recitam epitafuri , astfel incat ,pana acasa le-am invatat pe de rost . Am intrat in curte , pierdut printre ganduri si recitand cu voce tare ciudateniile din cimitir . Ma vede tata : mai baiete , cei cu tine , esti bolnav , te doare ceva , sau te-ai scrantit la minte? Ce tot bolborosesti acolo , in loc sa faci si tu ceva pe langa casa , umbli brambura ca un iesit din minti si vorbesti singur, ma si faci de ras prin sat ..Il privesc cu intelegere si compasiune si-I spun : ce sti matale ce-I in sufletul meu , sti matale ce-I iubirea , ai citit macar un roman de dragoste? Citeste mai intai si dupa aia stam de vorba , nu te mai baga asa in sufletul omului ,cand nu cunosti situatia , ce pe vremea matale stia lumea ce-I dragostea , ?
Sta tata cateva clipe , ma priveste cu mila si-mi spune : măi, lasa tu prostiile si treci la treaba , vezi ca avem de facut un horn pe bucatarie , hai ia galeata cu mortar si mistria si urca sus , eu iti dau caramizile . Ai grija , sa-l faci la cumpana , sa iasa drept , ai inteles ? Ce sa inteleg , numai de horn nu-mi ardea mie acum , camd eram plin pana la refuz de iubire neinpartasita .. Chestia urata era ca , eu musteam de iubire , chiar dadeam pe dinafara ,insa nu gaseam pe nimeni sa mi-o impartaseasca , asa ca iubeam in gol , ca-n poezia lui Eminescu .. Chiar asta mi-a si venit in minte in timp ce puneam prima caramida : ‘’daca iubesti fara sa speri … ‘’ .. Am continuat , tot asa ,un vers , o caramida ,un vers , o caramida , pana ce hornul sa-a inaltat binisor , astfel ca tata venind sa verifice ,striga la mine : bai baiete , ce-I aia ce faci tu , nu vezi ca ti-a iesit ca funia-n sac ? Ti-am spus sa-l faci drept , sa pui cumpana , ori tu esti dus cu mintea pe pustii .. Darama-l imediat si-l faci din nou , ai auzit ?
Am auzit si am coborat discret prin spatele bucatariei de vara , si am inceput s-o iau spre ulita , sa ma tot duc incotro o-I vedea cu ochii . Nu mai era rost de trait , clar .. Unde te duci , ce-I cu tine ? Plec , ii raspund eu , plec pentru totdeauna si n-o sa ma mai vedeti , gata s-a terminat .. Unde , ma rog , pleci , ma ia taica-miu peste picior ?
Plec la iaz sa ma inec , ii raspund scurt si ferm …
…………………………………………………………..
M-am amintit ce-mi spunea bunica despre tata cand era cam de varsta mea , apropo de inecat . Cum era pus la treaba sau trimis unde nu-I convenea , tata ii spunea bunicii : da-mi buletinul , ca ma duc sa ma inec . Bunica intra in panica , atunci cand auzea asa ceva , o apuca teama si incepea a plange . Si e de inteles , pentru ca tata a fost singurul baiat acasa . Mai avusese doi frati ,dar au murit de mici , asa ca el era singura ‘’comoara ‘’ ramasa .Cel mai tare se temea bunica atunci , cand tata ii cerea buletinul . Buletinul era la vremea aceea aproape mai important ca persoana , puteai sa te pierzi tu ca om , nu conta , dar daca iti pierdeai buletiinul iti pierdeai toate drepturile si bunica stia ca fara bulletin , inecatul , nu-I ceva serios , official . Se gandea bunica : daca George imi cere buletinul , atunci chiar e hotarat ..De aceea buletinul tatei era bine ascuns , ca nu cumva Doamne fereste , zurliul’
de George sa-l gaseasca si sa se arunce drept in parau , se gandea bunica .Acuma , la drept vorbind , cu bulletin sau fara , in ŞOMUZ nici nu prea aveai cum sa te ineci , era greu de gasit macar un loc mai adanc de juma ‘de metru.
Intr-o zi vine unchiu Ambrozdin Berchisesti, la Liteni si o gaseste , pe bunica plangand . De ce plangi , ce s-a intamplat , intreaba unchiul ? Pai , cum sa nu plang , daca George mi-a cerut iar buletinul , ca vrea sa se inece.. Stai linistita , zice unchiul , ia spune-I lui George ca am venit eu , sa vina pana aici , sa stam de vorba .. Il cheama bunica , tata vine , iar unchiul il intreaba : am auzit ca vrei sa te ineci , asa-i ? Da , asa-i , nu mai pot , nu ma inteleg cu mama asta de loc .. Atunci ai dreptate , zice unchiul , daca tot ti-e asa de greu , atunci du -te si te ineaca , uite vin si eu cu tine sa cautam un loc bun si chiar te ajut , te bag eu cu capul in apa si te tin acolo pana rezolvi problema si ai scapat , ce zici? Raspunde tata : sa-mi dea buletinul si ma duc . La care unchiul , ii face semn cu ochiul bunicii si-I spune : adu-i buletinul! Aduce bunica buletinul , i-l intinde tremurand ,iar unchiul il apuca pe tata de dupa guler si-I zice ferm : hai ia-ti ramas bun de la mama-ta , ca mergem sa te ineci .. Vede tata , ca gluma devine trteaba serioasa si spune : de fapt , merg maine sa ma inec , acum mai am ceva de rezolvat , asa ca … La care unchiul , ramanand ferm pe pozitie , ii spune : acum plecam , la parau , nu mai este loc de intors ! Zicand asta , il insfaca pe tata de haine , il ia mai mult pe sus si-l duce pe malul paraului , cauta un loc mai potrivit , il prinde pe tata de gat si-I spune : hai baga capul in apa si tine buletinul in mana ! Tata , se codeste , se zbate , insa unchiul e de fier , nu te joci cu el , il apuca pe tata si-l baga in apa cu capul si-l tine prêt de cateva secunde , timp in care tata se zbate de moarte . Unchiul il ridica si-l intreaba : ei , cum e , ce parere ai , te mai ineci sau nu , ca nu am timp de pierdut cu tine , mai am si pe altii pe care trebuie sa-I rezolv , tot asa niste capoşi ca tine . Tata plange , preda buletinul si se jura ca n-o s-o mai ameninte pe bunica niciodata cu inecul ..
…………………………………………
Ii spun tatii ca plec la iaz sa ma inec . Il asigur ca nu voi da gres pentru ca iazul are opt metri adancime , la Calugar , asa ca lucrarea e garantata . Dar , nici macar nu-ti iei ramas bun , pleci asa , continua tata sa ma ironizeze?Bine , bine , vedem noi la urma , care mai are chef de ras ..
Plec . Soarele ardea napraznic..Te coceai pur si simplu ..O iau pe scurtatura , pe la Moruz , cobor dealul si iata iazul , frumos , intins si rotund ca o oglinda .O iau usor pe marginea digului , ma opresc putin si incerc apa sa vad daca e buna . Desi afara caldura te toropea , apa era cam rece . Parca nu-I prea potrivita pentru un inec serios , o sa astept o ora ,doua sa se mai incalzeasca .. mai dupa amiaza , numai bine o sa fie .Trec digul si ajung pe malul celalalt , incerc apa si mi se pare mai calda decat dincolo .. Ma uit si la loc , il studiez , totul pare potrivit pentru un inec reusit . Ma hotarasc sa trec la treaba insa nu stiu cum sa procedez , adica nu stiu cum se face , mai ales ca nu m-am mai inecat niciodata . Ma tot gandesc si ma framant , macar daca as sti de unde sa incep , parca imi pare rau ca nu am intrebat pe cineva …Langa iaz , in partea opusa , este o casa si-mi trece prin minte sa merg sa-l intreb pe omul respectiv, dar cum sa-I zic , ce fac ,intru , zic bunaziua si-l intreb : domnule as vrea sa ma inec si nu stiu cum , ai putea sa-mi dai niste sfaturi ?Depinde in ce toane il gasesc ..
Pana la urma , vazand ca nu ies din aceasta dilema , ma hotarasc sa fac o baie pentru inceput , gandindu-ma ca una e sa te ineci bine spalat si racorit si alta e sa fii plin de mortar peste tot . Deci , fac o baie si ma inec dupa aceea , am tot timpul din lume , doar altceva oricum nu am de facut … Sar in apa , fac cateva ture in inot apoi ies si ma intind la soare… Incep sa-mi reprosez ca sunt un inotator rezistent ,si asta mi-ar putea crea probleme atunci cand ma voi ineca , daca cumva imi vine sa inot si ma salvez ?
Racorit de apa rece ma intind pe iarba si ma las mangaiat de razele calde ale soarelui ..Domne ce bine-I , parca e si pacat sa te ineci in asemenea conditii! Ma consolez totusi cu gandul , ca merge un pic de plaja inainte de inec .. Cred ca o s-o fac mai spre seara . am timp , nu ma grabeste nimeni …. Fara sa bag de seama , ma prinde somnul si alunec cu totul in lumea viselor ..
Nu stiu cat oi fi dormit , dar ma trezeste o voce puternica : ce faci ma aici ? Ai zis ca vii sa te ineci si tu faci plaja , pai nu ti-e rusine , nici macar atata lucru n-ai fost in stare sa faci ? Mama-ta s-a si apucat de plans , dar am lamurit-o eu si i-am spus , ca nu-I nimic de capul tau , asa ca hai acasa …
M-am ridicat si am pornit amandoi , umar la umar , eu parca mai linistit iar tata vesel de-a dreptul . Imi parea bine ca nu m-am inecat , dar nu as fi recunoscut asta in fata nimanui ,asa ca l-am intrebat : ce-ai gasit asa interesant de ras ? Razi ca nu m-am inecat ? Pai sa sti ca n-am vrut , dar o pot face cand vreau eu , nu cand ma oblige cineva .. Si atunci , amintindu-mi de chestia cu buletinul i-am spus-o taios : pai ce matale esti mai breaz , nu mi-ai povestit ca nu ai vut curaj sa te ineci atunci cand cu unchiul Ambroz , asa ca de ce razi de mine? Mai baiete , imi replica tata , rad si de tine dar rad si de mine , pentru ca toti trebuie sa trecem prin perioda prostiei, iar tu esti acum chiar in mijlocul ei ..Astept