Toma a văzut multe minuni făcute de Isus însă nu a crezut când colegii lui, ucenicii, au relatat ceea ce ei au văzut. A ales să nu creadă până nu va vedea deşi a văzut multe lucruri greu de crezut. I-a fost acordată şansa să vadă şi credinţa sa a explodat printr-o afirmaţie de o intensitate cu nuanţe de regret. Toma şi-a condiţionat credinţa şi astfel Isus l-a numit „necredincios”.

Când credem doar ceea ce vedem riscăm să nu mai vedem o a doua şansă precum Toma a avut. Credinţa nu presupune vederea şi atingerea. Credinţa are de a face cu încrederea.