Zilele trecute, la București, a avut loc o conferință organizată de QMagazine care a adus în prim-plan o voce puternică și extrem de necesară în dezbaterea despre digitalizare și educație: profesorul Martin Jan Stránský, neurolog clinic la Universitatea Yale și autorul cărții „The Rise and Fall of the Human Mind”.
Nu este prima dată când vorbim despre Stránský și despre avertismentele sale. Dar de data aceasta, mesajul a fost rostit direct, fără menajamente, în fața oficialilor români, inclusiv a ministrului Educației.
„Ne prostim.” – un diagnostic fără anestezie
Profesorul Stránský a deschis prezentarea cu o afirmație șocantă, dar susținută de zeci de ani de cercetare:
„IQ-ul a încetat să mai crească după anul 2000. De la an la an, în fiecare țară – inclusiv în a dumneavoastră – oamenii nu mai pot scrie o propoziție de 20 de cuvinte pe hârtie.”
A urmat o demonstrație riguroasă, cu imagini din studii neuroanatomice, scanări cerebrale și măsurători ale undelor cerebrale care arată efectele concrete ale expunerii excesive la ecrane, jocuri video și rețele sociale. Nu este vorba de retorică moralizatoare, ci de modificări fiziologice observabile: „umplerea cu apă” a anumitor regiuni cerebrale, încetinirea procesării cognitive, slăbirea memoriei.
Telefoanele și rețelele sociale – „cel mai rău lucru dintre toate”
Profesorul a fost categoric:
„Cu cât telefonul este mai departe de dumneavoastră, cu atât memoria este mai bună.”
A citat studii care arată că telefoanele mobile nu ar trebui doar scoase din clase, ci din școli în general. UNESCO susține această direcție, iar 69 de țări au interzis deja telefoanele în școli. România?
„Domnule ministru David, dumneavoastră când o s-o faceți?”
Stránský a mers mai departe, citând studii recente ale Institutului Karolinska și ale OECD + MIT: utilizarea frecventă a calculatoarelor în școli este asociată cu rezultate mai slabe și instabilitate emoțională. Suedia a început deja să elimine computerele din școli și să revină la manualele tipărite.
ChatGPT și AI – un nou pericol?
Vorbind despre inteligența artificială, Stránský a citat un studiu MIT care arată că utilizarea intensivă a ChatGPT duce la o scădere de 47% a conexiunilor cerebrale și la pierderea capacității de a reține informațiile generate. Mai grav: după întreruperea utilizării, creierul nu revine la starea anterioară.
„Digitalizarea face gândirea opțională. Creierul învață prin greșeli. Dacă nu vă forțează nimeni să gândiți, nu se formează conexiuni noi!”
Ministrul Educației, prezent în sală, a răspuns cu un clișeu: tehnologia poate fi și bună, și rea, depinde cum o folosești. O reacție care, în contextul unei prezentări științifice riguroase, a sunat mai degrabă ca o scuză decât ca o poziție informată.
Cu alte cuvinte, în fața unui neurolog de la Yale, ministrul a ales să răspundă ca un om de pe stradă, ignorând datele, studiile și avertismentele clare. A fost o reacție amatoristică, poate chiar penibilă.
Profesorul Stránský nu a venit cu opinii. A venit cu fapte. Cu studii. Cu dovezi. Și a pus o întrebare simplă, dar esențială: există vreun studiu care arată că digitalizarea a îmbunătățit rezultatele școlare? Dacă da, să-l vedem. Dacă nu, atunci poate e timpul să ne trezim.
Suceava Evanghelica 