Aflat la Washington DC, la National Prayer Breakfast 2026, senatorul Titus Corlățean a transmis un mesaj amplu despre schimbările profunde care au loc în arhitectura puterii globale, rolul Statelor Unite și incapacitatea Europei – inclusiv a României – de a se adapta rapid la noile realități geopolitice. Într-o postare, senatorul afirmă că America funcționează deja într-o altă dimensiune istorică, în timp ce Europa continuă să opereze într-un sistem depășit. Multilateralismul clasic și dreptul internațional, așa cum au fost consacrate după 1945, se află, în opinia sa, „în moarte clinică”, iar regulile jocului mondial sunt rescrise de marile puteri. „Ne place sau nu, trebuie să constatăm că mulți decidenți europeni nu înțeleg ce se întâmplă cu puterea politică, militară și economică numărul 1 a lumii și nu sunt capabili să se adapteze”, avertizează Corlățean, subliniind că lipsa de reacție și decizie rapidă riscă să transforme statele indecise în actori irelevanți.
România, în pericol de marginalizare
Senatorul atrage atenția asupra riscului ca România să fie exclusă din cercurile reale de decizie, într-un context în care se conturează noi formate informale de putere. El oferă ca exemplu un posibil „Consiliu al păcii”, propus de Donald Trump, în care ar putea fi prezenți lideri precum Vladimir Putin sau Viktor Orbán, dar nu și România. „Este mult mai bine să fii în interiorul cercului de decizie, să îți promovezi interesele și să influențezi, decât să privești din afară cum alții iau decizii care te pot viza direct”, afirmă fostul ministru de Externe. În acest context, Corlățean critică pasivitatea autorităților de la București, care „analizează” în timp ce alte state europene deja se aliniază noilor inițiative americane. „Astăzi analiza trebuie să fie rapidă, iar decizia promptă. Altfel ești out”, punctează acesta.
America sub Donald Trump: securitate, economie și forță strategică
După discursul susținut de președintele Donald Trump, senatorul român enumeră o serie de rezultate ale administrației americane, la doar un an de la începutul noului mandat prezidențial:
- cea mai scăzută rată a criminalității din ultimul secol;
- frontiere securizate și combaterea imigrației ilegale;
- măsuri ferme împotriva antisemitismului;
- reduceri masive de taxe cu impact economic major;
- consolidarea armatei americane și a supremației strategice;
- corectarea dezechilibrelor comerciale și atragerea capitalului străin;
- investiții estimate la 18 trilioane de dolari în economia SUA.
„Cea mai mare putere a Americii rămâne puterea rugăciunii”
Dincolo de datele economice și militare, Titus Corlățean subliniază dimensiunea spirituală a societății americane, pe care o consideră fundamentul real al forței Statelor Unite. El vorbește despre o Americă în care liderii politici își asumă valorile creștine, bisericile se umplu din nou, iar tinerii redescoperă credința. Senatorul menționează măsuri precum reabilitarea militarilor sancționați pentru convingeri religioase, stoparea politicilor transgender asupra copiilor și intervențiile pentru protejarea creștinilor persecutați în lume. De asemenea, amintește afirmația președintelui Trump potrivit căreia Hamas ar fi acceptat să predea armele, o declarație pe care o cataloghează drept „uriașă”. National Prayer Breakfast 2026 a fost, în opinia lui Titus Corlățean, mai mult decât un eveniment politic: „a fost, înainte de toate, o experiență spirituală”. Senatorul evocă momentul în care lideri de prim rang ai statului american – inclusiv Secretarul Apărării și Speakerul Camerei Reprezentanților – au citit versete din Biblie și s-au rugat pentru națiune. „Un președinte care să se roage și să conducă pe baza acestor valori aș dori să văd cândva și pentru România”, conchide senatorul, subliniind că, dincolo de imperfecțiunile omenești, leadershipul bazat pe credință și responsabilitate rămâne esențial într-o lume aflată într-o resetare profundă.
































