În a treia zi a conferinței de raport a Uniunii Creștinilor Evanghelici din Ucraina (UCHVE), accentul a fost pus pe umplerea cu Duhul Sfânt și identitatea penticostală. Evenimentul a fost marcat de un cuvânt profetic care i-a îndemnat pe credincioși să se îmbrace cu putere de sus, putere care transformă inimile și protejează de influențele lumii.
Corul de tineret al Bisericii „Vithania” din Lutsk a condus închinarea, iar predica a fost susținută de presbiterul Sergiy Vozniuk, lider al Asociației Bisericilor din Kiev. El a subliniat că lucrarea Bisericii nu se poate face doar cu abilități omenești, ci prin Duhul Sfânt: „Suntem limitați, nu putem mântui oameni. De aceea, trebuie să ne rugăm în Duhul, să ne rugăm în alte limbi.”
Vice-episcopul Vitaliy Yatsyuk a vorbit despre „Rusaliile sănătoase”, explicând că lipsa Duhului Sfânt este o catastrofă spirituală. El a tras un semnal de alarmă asupra unor derapaje din mișcarea penticostală, precum accentul exagerat pe emoții, profeții false, evanghelia prosperității sau izolare față de societate. El a susținut că o Cincizecime autentică înseamnă echilibru între lucrarea Duhului, fidelitate față de Scriptură și maturitate spirituală.
Episcopul Anatoly Cossack a încheiat ziua subliniind sloganul conferinței: „Să nu întristați Duhul Sfânt.” El a menționat comportamentele care îl întristează – minciuna, furia, cuvintele rele și lipsa de respect față de demnitatea umană – și i-a chemat pe credincioși la smerenie, iubire și unitate în Duhul.
Conferința s-a încheiat cu rugăciuni pentru trezirea spirituală a Ucrainei și pentru presbiterii care slujesc în zonele de conflict.
Pe 19 mai 2025, pe apele Dunării, în inima Europei Centrale, a avut loc prima ediție a Mic Dejunului Parlamentar de Rugăciune din Europa Centrală. Evenimentul a reunit politicieni din diverse partide și națiuni, care au adoptat o rezoluție intitulată „Construirea unei comunități a demnității”. Această declarație subliniază angajamentul liderilor de a promova o Europă unită, bazată pe valori comune și respect reciproc. Participanții au reflectat asupra responsabilității lor față de Dumnezeu și față de oameni pentru bunăstarea societăților și națiunilor lor. Ei au recunoscut identitatea comună a Europei Centrale, modelată profund de creștinism și de experiențele istorice, politice și culturale. De asemenea, au amintit perioadele tragice care au marcat regiunea, precum ocupațiile, războaiele și regimurile totalitare. În fața provocărilor actuale, cum ar fi războiul din Ucraina și noile tensiuni geopolitice, liderii au subliniat necesitatea unei înțelegeri comune a vieții, libertății, identității, familiei și culturii pentru construirea unei Europe unite.
Rezoluția evidențiază presiunile semnificative asupra fundamentelor spirituale și culturale ale Uniunii Europene, la 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și la 75 de ani de la Declarația Schuman. Se constată o polarizare crescândă în Europa și la nivel global, alimentată de conflicte culturale care afectează diversitatea sănătoasă. De asemenea, se remarcă diferențe semnificative între Europa de Vest și Europa Centrală în ceea ce privește valorile și principiile fundamentale ale Uniunii Europene, precum și provocări demografice și presiuni migratorii. Liderii reuniți sunt convinși că respectul pentru demnitatea umană și dreptul la viață, consacrate în tratatele Uniunii Europene, reprezintă o fundație durabilă pentru viitor. Ei consideră că conceptul de comunitate este una dintre cele mai valoroase contribuții ale Europei și că identitățile naționale pot fi îmbogățite printr-o dimensiune europeană. Principiile învățate de la Isus și viziunea iudeo-creștină asupra persoanei umane rămân relevante și constituie un punct de plecare solid pentru dezvoltarea unei coexistențe armonioase în comunitate.
În acest spirit, participanții s-au angajat să:
Se pocăiască pentru crimele comise de națiunile lor împotriva altor națiuni și împotriva propriului popor;
Ierte pe cei care au comis crime împotriva lor și a fiecărei națiuni în parte;
Lucreze pentru o Europă ca o comunitate a diversității pașnice, bazată pe valori și principii comune și pe voința de a coexista în respect reciproc;
Promoveze o Europă atentă la elementele sale constitutive;
Susțină o Europă care sprijină viața și demnitatea umană;
Se străduiască pentru o Europă care să fie, atât în interior, cât și în exterior, o forță pentru justiție și pace.
Această rezoluție nu urmărește crearea unui nou bloc, ci, inspirându-se din experiențele Europei Centrale și prin dialog cu ceilalți, dorește să contribuie la o nouă calitate a Uniunii Europene ca o comunitate.
Rezoluția adoptată la Întâlnirea de Rugăciune din Europa Centrală reprezintă un apel la unitate, demnitate și responsabilitate comună. Prin recunoașterea valorilor creștine și a lecțiilor învățate din istorie, liderii politici își exprimă angajamentul de a construi o Europă mai unită, mai dreaptă și mai pașnică pentru generațiile viitoare.
Pastorii James Dubson și Franklin Graham l-au susținut pe Donald Trump, însă aceasta nu-i împiedică să cheme credincioșii la rugăciune pentru Joe Biden.
Pastorul James Dobson, cunoscut lider creștin conservator și fondator al organizației „Focus on the Family”, a reacționat public la anunțul privind starea de sănătate a fostului președinte Joe Biden, diagnosticat cu o formă agresivă de cancer de prostată. Potrivit declarației sale, vestea a șocat milioane de americani, iar el a transmis gânduri de compasiune și rugăciune pentru Biden și familia sa.
„Extindem rugăciunile noastre pentru fostul președinte și sperăm într-o recuperare rapidă,” a declarat Dobson. Însă, dincolo de empatia față de suferința umană, pastorul a adus în atenție o temă de interes public major: cine a condus efectiv țara în perioada 2021–2024?
Dobson atrage atenția că, pe fondul noului diagnostic medical, reapar întrebările nerezolvate legate de starea cognitivă a fostului lider de la Casa Albă și capacitatea sa reală de a lua decizii critice pentru națiune. El face un apel deschis către Congresul Statelor Unite și Departamentul de Justiție pentru a continua investigațiile privind administrația Biden, pentru a stabili cine a exercitat cu adevărat puterea executivă în acea perioadă.
Acest apel nu este motivat politic, ci dintr-un sentiment de responsabilitate civică și morală. În viziunea lui Dobson și a multor creștini conservatori, transparența, adevărul și protejarea democrației americane sunt valori fundamentale care nu pot fi sacrificate în numele corectitudinii politice.
Mesajul transmis este dublu: pe de o parte, compasiune pentru cel aflat în suferință, pe de altă parte, cererea de adevăr pentru o națiune care merită să știe cine i-a condus destinul în momente cheie ale istoriei recente.
Pastorul Franklin Graham, lider respectat al comunității creștine și președinte al organizației umanitare Samaritan’s Purse, a transmis un mesaj de compasiune și solidaritate după vestea îngrijorătoare privind starea de sănătate a fostului președinte american Joe Biden.
Potrivit relatărilor recente din presă, Joe Biden a fost diagnosticat cu o formă agresivă de cancer de prostată, care s-a extins la oase, o situație medicală gravă, ce implică tratamente complexe și o luptă dureroasă. În acest context, Franklin Graham i-a îndemnat pe toți credincioșii să se alăture în rugăciune pentru el și familia sa.
„Rugați-vă pentru el și familia lui în această încercare,” a scris Graham într-o declarație simplă, dar profundă.
Într-un climat politic adesea polarizat, apelul lui Franklin Graham este un reminder că umanitatea și mila trebuie să fie mai presus de ideologiile care ne separă. Dincolo de opinii, convingeri sau conflicte, fiecare viață umană este valoroasă și merită demnitate și sprijin în fața bolii și suferinței.
Graham este cunoscut pentru mesajele sale de susținere față de valorile biblice, dar și pentru îndemnurile constante la rugăciune și reconciliere. În cazul fostului președinte, el reafirmă convingerea creștină că rugăciunea are puterea de a aduce mângâiere, speranță și chiar vindecare – atât celui bolnav, cât și celor din jurul lui.
Acest moment poate fi o ocazie pentru America – și nu doar – de a se uni, în rugăciune și reflecție, pentru o viață care trece prin suferință. Franklin Graham nu face politică prin acest mesaj, ci exprimă esența Evangheliei: dragoste pentru aproapele și solidaritate în durere.
Fie ca Dumnezeu să-i dea lui Joe Biden pace, tărie și, dacă este voia Sa, vindecare. Iar nouă, să ne dea inimă bună și îndemnul de a fi oameni ai rugăciunii, chiar și – sau mai ales – pentru cei cu care nu suntem întotdeauna de acord.
Pe 21 mai 2025, Secretarul Apărării al SUA, Pete Hegseth, a condus un serviciu de rugăciune creștină la Pentagon, marcând o premieră pentru această instituție. Evenimentul, intitulat „Serviciul de Rugăciune și Închinare Creștină al Secretarului Apărării”, a fost transmis prin rețeaua internă a Pentagonului și este planificat să devină o întâlnire lunară voluntară.
Hegseth, cunoscut pentru exprimarea publică a credinței sale creștine, a fost însoțit de pastorul său, Brooks Potteiger, care a rostit rugăciuni pentru președintele Donald Trump, mulțumind lui Dumnezeu pentru „stabilitatea și claritatea morală” aduse de acesta națiunii.
Această inițiativă vine într-un context în care Hegseth a fost implicat în controverse legate de scurgeri de informații sensibile prin aplicația Signal, ceea ce a generat critici și apeluri la demisie din partea unor oficiali și senatori.
În ciuda acestor controverse, Hegseth continuă să promoveze valorile creștine în cadrul Departamentului Apărării, subliniind importanța credinței în viața sa personală și profesională.
Pentru cei interesați de perspectivele lui Pete Hegseth asupra valorilor americane și educației, cartea sa „Battle for the American Mind: Uprooting a Century of Miseducation” oferă o analiză detaliată a acestor teme.
Pe 22 mai 2025, la Palatul Parlamentului din București, a avut loc conferința „1700 de ani de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea: relevanță și reflecții contemporane”, organizată de Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR) și Academia de Științe Juridice din România.
Evenimentul a reunit lideri religioși, teologi, istorici și reprezentanți ai mediului academic pentru a discuta impactul Sinodului de la Niceea asupra lumii moderne. Președintele AOSR, prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, a subliniat că acest sinod reprezintă un model de cooperare între autoritatea civilă și credință, evidențiind importanța discernământului și responsabilității active în contextul actual.
Printre vorbitori s-au numărat:
Arhiepiscopul Târgoviștei, Mitropolitul Nifon, care a evidențiat relevanța ideilor de la Niceea în contemporaneitate, cu accent pe dialog și comunicare;
Conf. univ. dr. Ben-Oni Ardelean, de la Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București, care a declarat că demnitatea umană trebuie să fie cea mai importantă valoare în toate sistemele;
Deputata Verginia Vedinaș, care a susținut o prelegere despre reperele constituționale actuale ale libertății credințelor religioase.
În cadrul conferinței a fost deschisă și expoziția „Biblia în decursul timpului”, organizată de Muzeul Bibliei din Timișoara, prezentând ediții rare și valoroase ale Bibliei.
Evenimentul s-a desfășurat în cadrul Programului Știință-Cultură-Diplomație pentru România (RO-SCUD), inițiat de AOSR, promovând dialogul între știință, cultură și spiritualitate.
Vineri, 30 mai, ora 17:00. Sâmbătă, 31 mai, ora 10:00.
Centrul de Studii Teologice Betleem, Bulevardul 1 decembrie 1918, 32A, 720284, Suceava
Dr. Casey Hough a fost implicat în slujirea pastorală timp de 16 ani iar în prezent este director de studii și parteneriate la World Hope Ministries International și profesor asistent de interpretare biblică la Colegiul și Seminarul Luther Rice. El și soția sa, Hannah, au cinci copii și locuiesc în Houston, Texas.
Întâlnirea a doi iubitori de cărți a dus la un dialog motivator și aplicat. În ciuda statisticilor sumbre despre apetitul pentru lectură cei doi deopotrivă s-au arătat încrezători. Lectura nu este despre informație doar, ci este despre putere, bucurie și mai ales libertate.
Suceava Evanghelica 