De câteva zile mă „vizitează” un gând. Nu spui încă despre ce este vorba. Ce pot să spun este că-i referitor la campania de strângere de fonduri pentru Alex Toma. Colegilor mei de la RVE Suceava – unora dintre ei – le-am spus la ce mă gândesc. Asta i-a cam pus pe gânduri.
Ceea ce a făcut domnul Laurenţiu Mariniuc mă motivează puternic să procedez de aşa natură încât gândul să fie transformat în faptă.
Până la faptă, deja am trecut la planuri, un pas necesar pentru orice proiect.
M-a luat prin surprindere. M-a sunat dimineață, în urmă cu două zile, după ce terminase isprava. A văzut că sînt mai puțini kilometri pedalați decît donații și s-a gîndit, ca un moldovean hotărît să rezolve problema. Și a rezolvat-o!
Îl știam pe domnul Laurențiu Mariniuc, este tatăl fraților Mariniuc, absolvenți ai Universității Emanuel din Oradea. Știam că pedalează cu pasiune, dar reușita sa m-a luat prin suprindere și m-a motivat și mai mult la purtarea aspră cu trupul în favoarea semenilor.
Iată cum relatează el ce s-a întîmplat (n-am intervenit deloc în textul scris imediat după cele 25 de ore de pedalat):
Vezi articolul original 880 de cuvinte mai mult
































