Iată întrebări la care se cer răspunsuri. Normal că este de dorit să existe posibilitatea întâlnirilor publice, însă sunt premize ca acestea să aibă loc și mai târziu dacă nu ne comportăm corespunzător în momentul de față.

Desigur orice om care și-a asumat responsabilități de conducere în cadrul bisericii locale este nerăbdător să relanseze adunările publice ale credincioșilor. Și eu voi celebra relansarea lor. Este regretabil însă, că prea mulți numesc aceasta „redeschiderea bisericilor”, de parcă bisericile au fost închise… Totuși care este adevăratul motiv care generează această dorință de nestăpânit? Ne grăbim spre adunări de dragul lui Dumnezeu sau al idolilor? Următoarele întrebări ar trebui să ne aducă claritate.
Suntem siguri că nu de dragul idolului programului? Când ne dorim să revenim la „normal”, ne gândim în primul rând la relația cu Dumnezeu, la gradul de dedicare pentru a îndeplini planul Său, sau ne dorim să revenim la program, așa numitul „serviciu divin” de care suntem îndrăgostiți? Nu cumva am ajuns să slujim prea mult tiparul religios, cel care ar trebui să ne slujească atât nouă cât și scopului lui Cristos? Suntem siguri că nu ne…
Vezi articolul original 348 de cuvinte mai mult