A fost dat publicității raportul OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare din Europa), iar la pagina 116 începe capitolul privitor la libertățile religioase.

Statul trebuia să meargă către centrele de expertiză internațională, unde pentru a fi acceptat ca partener, ar fi trebuit să fie deja parte din grupurile de lucru, grupurile parlamentare sau alianțele internaționale dedicate libertății religioase. Este, până la urmă, rețeta clasică a consolidării unei expertize birocratice de lungă durată pe care o tot aclamăm ca membri ai UE, nefluctuantă în fața schimbărilor politice, socializată profesional în mediile internaționale și care ar fi trebuit să genereze un capital de cunoaștere și relații profesionale care să fie direct util țării noastre în astfel de momente.

Majoritatea formelor de discriminare practicate de guverne la adresa libertății religioase au fost mai degrabă stângăcii birocratice, decizii luate în grabă fără cunoașterea standardelor internaționale sau, pe alocuri, răbufniri ideologice anticlericale.

Majoritatea organizațiilor religioase au respectat măsurile impuse de autorități, au adoptat restricții voluntare specifice și chiar au sprijinit eforturile guvernelor la nivel de comunicare. Au făcut donații pentru spitale și s-au implicat în sprijinirea celor aflați în dificultăți materiale și spirituale. Au încurajat credincioșii să respecte măsurile autorităților și să nu dea curs știrilor false și conspiraționiste. În mod evident, au fost semnalate și derapaje de la trendul general, dar și cazuri, mai degrabă izolate, în care lideri religioși au fost arestați sau reținuți pentru refuzul explicit de a aplica restricțiile. Pandemia a fragilizat pacea confesională, a resuscitat și accentuat vechi temeiuri ale discrimănării, în special în zona minorităților religioase cu accent pe islamofobie și antisemitism.

Mutarea serviciilor religioase și a cetehizării în on-line a democratizat accesul persoanelor la diferite tradiții teologice și a contribuit la o mai accentuată cunoaștere reciprocă dintre membri ai diferitelor comunități și implicit la îmbunătățirea gradului de alfabetizare religioasă. Reducerea gradului de analfabetism religios, identificat drept motor al urii religioase, este unul dintre obiectivele strategice asumate pentru anii următori de către Comisia Europeană și OSCE.

sursa: hotnews.ro