Au mai fost astfel de încercări. Va mai fi una? Se va reuși?

Reducerea decalajului este posibilă dacă se are în vedere ceea ce s-a hotărât la Primul Sinod Ecumenic, în anul 325.

Regula consfintita de Sinodul I Ecumenic pentru fixarea datei Pastilor poate fi sintetizata astfel :

a) In ceea ce priveste ziua saptamanala, Pastile se vor serba totdeauna duminica;

b) Aceasta duminica va fi cea imediat urmatoare lunii pline de dupa echinoctiul de primavara (pentru ca asa calculau si iudeii data Pastilor lor, de care era legata data Pastelui crestin, vezi : Ies. XII, 27 ; Levit. XXIII, 5-8) ;

c) in anii in care 14 Nisan (sau prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara) cade duminica, Pastile va fi serbat in duminica urmatoare, pentru a nu se serba odata cu Pastile Iudeilor, dar nici inaintea acestora.

Sinodul de la Niceea a stabilit ca data Pastelui din fiecare an va fi calculata din vreme de catre Patriarhia din Alexandria (unde stiinta astronomiei era in floare), iar aceasta o va comunica la timp si celorlalte Biserici crestine. Data Pastelui poate varia deci (poate urca sau cobori) intr-un interval de 35 zile, intre 22 martie si 25 aprilie.

In fond, deci, acest sinod a acceptat ca normativa practica alexandrina, existenta mai dinainte. Ramane important faptul ca solutia data la 325 trebuia sa fie urmata de atunci inainte atat in Apus cat si in Rasarit, dar raman inca multe pricini de nepotrivire intre Rasarit si Apus.