IX. REȚELELE SOCIALE ȘI IDOLATRIA DE SINE

2 Timotei 3:1-2 „Să știi că în zilele din urmă vor fi vremuri grele. Căci oamenii vor fi iubitori de sine…”

Rețelele sociale sunt construite în jurul conceptului de „profil”: un spațiu personal unde fiecare își poate prezenta viața, convingerile, realizările. Acest mecanism, aparent inofensiv, devine însă rapid un teren fertil pentru auto-promovare, validare constantă și construcția unei imagini idealizate. Scriptura avertizează că iubirea de sine va caracteriza vremurile din urmă. În 2 Timotei 3, această trăsătură deschide lista pericolelor spirituale. Cultura digitală nu doar permite, ci încurajează această orientare spre sine: câți urmăritori ai, câte aprecieri ai primit, cât de interesant pari în ochii celorlalți. Psihologii vorbesc despre „auto-observare exagerată” — tendința de a ne evalua constant prin reacțiile celorlalți. Această dinamică alimentează comparația, frustrarea și mândria. În termeni spirituali, ea poate duce la idolatria de sine: o viață centrată pe imagine, nu pe caracter; pe reacții externe, nu pe mărturie internă. Pentru omul credincios, platformele digitale nu sunt teren de auto-promovare, ci oportunități de slujire și reflecție a harului lui Cristos. Orice formă de expunere trebuie trecută prin întrebarea esențială: Cine e în centrul a ceea ce postez? Eu sau Cristos? Idolatria de sine nu are nevoie de icoane sau statui. Are nevoie doar de o prezență online construită în jurul propriei imagini. Într-o cultură care trăiește pentru imagine și aparență, chemarea rămâne aceeași: „Să nu se laude înțeleptul cu înțelepciunea lui… ci să se laude cu faptul că Mă cunoaște și Mă înțelege…” (Ieremia 9:23-24).