Sorin Filip de la Școala Gimnazială „Miron Costin” Suceava s-a calificat la clasa a VII-a cu nota 9,70 pe locul 1. Felicitări! Dumnezeu să te binecuvânteze!
Mulțumesc elevelor Marta Popovici (clasa a V-a) și Emilia Boca (clasa a VII-a) pentru participarea la etapa națională a olimpiadei de religie – Alianța Evanghelică și obținerea unor rezultate onorabile. Dumnezeu să vă binecuvânteze!
Emanuel Contac a postat un material potrivit cu perioada pe care o traversam. Imi place enorm ca evidentiaza textele din EDCR (editia SBIR). Daca mi-a placut iata ca am preluat aici pentru ca si altii sa beneficieze.
Unul dintre autorii prolifici care nu are prea multe cărți traduse în limba română. Prima lui carte pe care am citit-o a fost ”Criza integrității”. Se pare ca a scris peste 150 de cărți.
Obosim. Și e atât de adevărat. Uneori nu vrem să o recunoaștem și alteori o folosim ca pe o scuză. Obosim. Obosim, dar nu pentru că n-am fi destul de pregătiți să înfruntăm lumea asta. Obosim din multe cauze. Dar nu la cauze vreau eu să mă uit. Ele sunt -_- și sunt mai mult sau mai puțin sensibile. Eu vreau să mă uit acum la cum să ne „recuperăm” din oboseală.
Este plecat de ceva timp din țară, însă azi, chiar de ziua lui, s-a lăsat surprins într-o înregistrare. Cântă la chitară. Nu sunt uimit pentru că el era cel care uimea prin felul în care cânta. Cântecul pe care îl intonează în curtea unei case din Londra este cel care a fost cântat și la Filadelfia în debutul întâlnirii de dimineață. Azi dimineață în duminica de înviere. Micuțul care face ture pare că se pricepe și el la muzică după felul în care se mișcă. În cadru mai apar Bogdan și Emilia și uite așa se creionează diaspora celor din biserica Filadelfia.
Alex Pop cu Amalia Denisa Preda au înregistrat un video de exepție într-un autoturism. Sună gen Pentatonix, adică bine de tot. Versurile cântecului sunt ale lui Charles Wesley. Charles Wesley a scris peste 6 000 de imnuri, dintre care multe au fost ulterior retipărite, adesea cu modificări, în imnuri, în special cele ale bisericilor metodiste.
Învierea din morţi este un miracol şi nu are nicio explicaţie logică. Este naturală naşterea, creşterea, îmbolnăvirea şi moartea, însă învierea este supranaturală. În centrul creştinismului stă, ca un simbol al atotputerniciei Divinităţii, învierea inexplicabilă a Mântuitorului Isus Cristos. El este unic, El a înviat, moartea nu L-a putut ţine. El S-a născut în mod miraculos, venind în lume dintr-o existenţă anterioară şi veşnică; El a înviat în mod miraculos, S-a înălţat la cer în mod miraculos şi va reveni în mod miraculos. Viaţa şi activitatea Sa mesianică este plină de miracole. Cea mai mare problemă a omenirii, moartea, a fost rezolvată de soluţia lui Dumnezeu, prin Cristos: învierea. La moartea adusă de om, din cauza păcatului, Dumnezeu a oferit învierea, datorită lui Cristos. Moartea nu mai este o problemă, este doar un eveniment, doar o experienţă, o trecere înspre viaţa veşnică. Moartea nu i-a speriat pe apostolii Domnului, pentru că prin moarte ei au intrat în viaţa veşnică. Aşa se explică fenomenul inexplicabil al morţii martirilor din istoria creştină. Ei mureau bucuroşi, liniştiţi, pentru că, de fapt, ei se mutau la Dumnezeu. Ei schimbau temporarul cu eternul, finitul cu infinitul, putrezirea cu neputrezirea, neputinţa cu puterea, pământul cu slava, lacrimile cu bucuria. De aceea Biblia face această afirmaţie nefirească: ,,Ferice de morţii care mor în Domnul” (Apoc. 14:13). Aşa explică Biblia fenomenul morţii. Pentru creştinii născuţi din nou viaţa umană nu e singura viaţă, ci doar pregătirea temporară pentru adevărata viaţă, cea veşnică. Credinţa în Dumnezeu nu e doar pentru viaţa aceasta. Dimpotrivă, Apostolul Pavel spune: ,,Dacă numai pentru viaţa aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci suntem cei mai nenorociţi dintre toţi oamenii!” (1 Cor. 15:19) Învierea lui Cristos este cea mai puternică dovadă pentru viitoarea noastră înviere. Puterea lui Dumnezeu care L-a înviat pe El ne va învia şi pe noi. Învierea Sa e dovada faptului că învierea este posibilă. Când sărbătorim Învierea, proclamăm puterea și Împărăţia lui Dumnezeu, proclămăm suveranitatea şi domnia Sa. Prin înviere trecem dincolo de moarte, prin înviere vinovăţia păcatului rămâne în urmă, prin înviere păşim în veşnicie. Acesta este darul lui Dumnezeu prin Cristos! De fapt, noi ne-am născut cu certificatul de condamnare în mână, din cauza păcatului adamic sub incidenţa căruia am intrat în lume, la naştere. Păcatul în care am trăit cerea pedeapsa, pedeapsa pe care o aplică dreptatea şi adevărul. Nu era nici o scăpare. Atunci S-a întrupat Cristos, asumându-Și vinovăţia tuturor oamenilor, în faţa dreptăţii lui Dumnezeu. În dreptatea Sa, Dumnezeu I-a imputat lui Cristos toate păcatele pe care Și le-a asumat de la cei aproximativ o sută zece miliarde de oameni, care au călcat vreodată în praful blestemat al Planetei Pământ. Cu toate certificatele de condamnare în mânile străpunse de cuie, Cristos a murit moartea tuturor. Înainte să-Și dea Duhul, agăţat pe crucea pedepsei pentru păcatele noastre, a strigat: ,,Tată, iartă-i, căci nu ştiu ce fac!” (Luca 23:34) Cristos a murit pentru noi. Păcatele noastre nu mai există. Cristos a înviat din moarte. Asemenea Lui, vom învia şi noi. El a murit pentru păcat, noi trebuie să murim faţă de păcat. Din nefericire, mulţi oameni rămân morţi în păcat. Învierea nu este posibilă în prezenţa păcatului, doar pedeapsa veşnică din iad.
Astăzi sărbătorim învierea lui Cristos, care prefigurează viitoarea noastră înviere. Învierea Lui este exemplul viitoarei noastre învieri. Cristos a înviat!
Scriam pe la începutul lunii martie că Matei Corneliu are planuri mari. Iată cântecul, la care făcea referire atunci, a ajuns să fie înregistrat în studio și chiar să apară ca videoclip. Vrea să continue și cu astfel de traduceri și adaptări. De compus nu se lasă deși mai cochetează cu astfel de abordări.
Tot ce sunt, sunt prin harul Sau (cover Yet Not I but through Christ in me) Compozitori: Jonny Robinson, Rich Thompson, Michael Farren
Iată că din nou prof. Ioan Panican reușește performanța de a aduna sub același acoperiș persoane din denominații diferite dar care cred la fel în aspectele definitorii ale creștinismului. Ceea ce se întâmplă la Ateneul Român de fiecare dată dă impresia de șezătoare care se desfășoară calm și fără grabă. Sucevenii au fost invitați la fiecare ediție și au asigurat împreună cu alții colaboratori partea corală.
Suceava Evanghelica 