Suceava Evanghelica

Dar cum să începem?
În primul rând, începe fiecare zi spunând un cuvânt bun fiecărui membru din familia ta. Ai avut vreodată parte de dimineaţa „Îhî”? Se întâmplă când eşti încă somnoros şi vorbeşti fără să gândeşti. „Vrei să-ţi fac o cafea?” „Îhî!” „Ai dormit bine sau rău?” „Îhî!” „Nu uita pacheţelul cu mâncare!” „Îhî!” „Unde ai pus umbrela?” „Îhî!” „Ai vrea să mănânci sau nu?” „Îhî!” Cam aşa este o dimineaţă „Îhî!”. Mulţi dintre noi am avut parte de aşa ceva. Asigură-te că nu devine un obicei. Fă-ţi timp să vă încuraja-ţi unul pe altul înainte de a ieşi pe uşă.

Liviu Avasiloai

În al doilea rând, înainte de a face vreo observaţie, spune o rugăciune pentru cel cu care vrei să vorbeşti! Când criticăm fără să ne rugăm, ne asumăm riscul să vorbim cu mânie şi să spunem lucruri pentru care ne va părea rău mai târziu. Dar dacă ne rugăm întâi, cuvintele sunt curăţite de venin. Este posibil chiar să dispară supărarea şi să ne trezim că nu mai avem nimic de criticat.

În al treilea rând, când simţi cea mai mică motivaţie să încurajezi pe cineva, deschide gura şi vorbeşte! Întrerupe lucrul, ridică-te de la birou, ridică receptorul, scrie un bilet, bate pe cineva pe umăr, spune o vorbă bună care să aducă har celor ce ascultă. Încearcă să faci acestea timp de cel puţin o săptămână. Şi cine ştie: poate va deveni un obicei!

Un băiat din clasele primare s-a dus la selecţia pentru sceneta de Crăciun. Mama l-a însoţit, era foarte emoţionată… mai emoţionată decât băiatul care intrase în sala în care se făcea selecţia şi se împărţeau rolurile. Aşteptându-l pe hol, se ruga şi-i cerea lui Dumnezeu să nu îngăduie ca băiatul să primească o lovitură care să-l afecteze… Ştia că nu poate cânta, ştia că este stângaci şi nu poate memora. Dar mai ştia un lucru: era copilul ei, pe care i l-a dat Dumnezeu! A rămas uimită când l-a văzut ieşind cu un zâmbet larg pe buze. „Cum a fost, scumpule?” „A fost super, mami! Ia ghici: am fost ALES să aplaud şi să fac galerie!”

Noi toţi am fost aleşi de Dumnezeu să ne încurajăm şi întărim unii pe alţii. Cei din jur au nevoie să ne audă. În aceste zile de decembrie, pe măsură ce termenele se apropie şi nervii sunt întinşi la maxim, un zâmbet şi un cuvânt bun pot face diferenţa.

Fii un încurajator astăzi pentru cineva de lângă tine!

Rugăciune:

„Tată, mă rog să-mi dai harul să zâmbesc mai mult decât să mă încrunt. Adu astăzi în calea mea pe cineva care are nevoie de o vorbă bună. Amin!”

Este o întrebare normală ţinând cont de haosul din lume. Fie că vorbim de tensiunile din Orientul Mijlociu, războiul din Siria, atacuri teroriste sau ameninţarea nucleară, toţi ştim că trăim într-o lume periculoasă. Un conflict mondial poate izbucni în orice clipă.

În această lume sângeroasă, pacea trebuie să fie făcută, nu se produce aşa… din senin. Cineva trebuie să aducă duşmanii în jurul unei mese şi să le dea un motiv să lase armele din mâini. Domnul Isus nu a spus: „Ferice de cei ce doresc pacea, sau cei ce speră la pace sau cei ce visează pacea.” Ci El a zis: Matei 5:9 „Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu!”

Liviu Avasiloai

Ce este un împăciuitor? Un sinonim ar fi pacificator, iar pacificatorul este cineva care împacă oamenii cu Dumnezeu şi oamenii între ei. Împăciuirea (împăcarea) începe acasă, cu persoanele cele mai apropiate: între soţ şi soţie, părinţi şi copii, fraţi şi surori, unchi şi mătuşe. Apoi trece la familia extinsă, prietenii din biserică, colegii de serviciu şi la şcoală. Apoi ajunge şi în comunitate: între cei din sat, oraş, ţară.

Împăcarea nu este o lucrare uşoară. Este costisitoare, consumă timp, este dureroasă şi extenuantă. Pacificatorii sunt de multe ori neînţeleşi şi adesea acuzaţi pe nedrept. Ştim că împăcarea este greu de înfăptuit iar pacea este greu de menţinut, dar cu toate acestea putem începe cu un pas mic:

Ai un telefon: sună pe cineva!
Ai un computer: trimite un email!
Ai două mâini: lucrează pentru alţii!
Ai două picioare: du-te la cineva care e jignit!
Ai două urechi: ascultă pe cineva care plânge!
Ai doi ochi: ridică-i şi vezi lumea cum o vede Dumnezeu!
Ai o gură: predică Evanghelia păcii!

Există multe conflicte în lume, multă ură şi durere. Asta înseamnă că este mult de lucru pentru tine. Fiecare pas mărunt primeşte binecuvântarea lui Dumnezeu. Cum te poţi implica? Fii împăciuitor!

Rugăciune:

„Doamne Isuse, fă-mă o unealtă a păcii. Unde este ură ajută-mă să aduc dragoste. Amin!”

De fiecare dată când cineva îmi greşeşte, am două posibilităţi. Pot să iert, să acopăr şi să continui să merg, sau pot să târăsc persoana respectivă prin noroi şi să întreţin tensiunile. Dragostea refuză să spele rufele în public. Dragostea rezolvă situaţiile în privat, dragostea acoperă greşelile, este discretă, nu vrea să facă rău. Este opusul mâniei, care vrea să expună slăbiciunile şi să umilească. Dragostea expune păcatul în public doar atunci când nu mai există altă cale.

Liviu Avasiloai

Să-ţi spun cum este iertarea. Multe biserici au un turn cu clopote. Acestea bat atunci când clopotarul trage de nişte funii. Zgomotul este asurzitor: ding-dong, ding-dong, ding-dong. Clopotele trezesc oameni care sunt într-un somn adânc. Când clopotarul nu mai trage de funii, sunetul se pierde încetul cu încetul. Iertarea este la fel. Atâta timp cât nu iertăm, tragem de funii, ne trezim noaptea şi nu putem dormi. Când iertăm pe cineva – luăm mâinile de pe funii, iar după un timp se face linişte şi ne putem odihni.

Naşterea Mântuitorului trebuie să ne aducă împăcare în suflet şi eliberare din orice legătură a invidiei, geloziei şi urii. Trebuie să ne elibereze din strânsoarea concurenţei şi competiţiei, trebuie să ne elibereze de povoara „performanţelor” noastre. Îngerul Gavril a spus Mariei: „… îi vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale.” (Matei 1:21) Nu poţi dormi noaptea? Ai insomnii când îţi aminteşti de cineva care ţi-a făcut ceva pe când erai undeva cu altcineva? Am o veste bună pentru tine: Isus a venit să elibereze şi să dea odihnă! Domnul Isus a fost un om iertător, care a venit să creeze o rasă de oameni cu inimi pline de îndurare şi dragoste.

Ai simţit iertarea lui Isus vreodată în viaţa ta? Du-te şi fă altora ce-a făcut Isus pentru tine!

Rugăciune:

„Doamne Isuse, dă-mi puterea să fiu încet la mânie şi grabnic la iertare! Şi din clopotar ajută-mă să devin ispravnic al îndurării Tale. Amin!”