Marian Andronache este al treilea candidat pentru poziția de primar care a transmis un mesaj acum în contextul pascal. Anticipam aceasta în postarea anterioară. Axinte Cătălin și Neșculescu Andrei n-au transmis încă un mesaj.
Cu toții am trecut prin vinerea deznădejdii, descurajării, deprimării. Aceasta e reprezentată de acele așteptări pe care le-am avut și care se dovedesc a fi înșelătoare. E reprezentată de acel moment când aflăm un răspuns total contrar așteptărilor și dorințelor noastre. Când trecem prin vinerea descurajării și a deznădejdii în mintea și în inima noastră se nasc întrebări. De ce a îngăduit Dumnezeu să se întâmple așa ceva? De ce mie? De ce familiei mele? De ce acum? De ce…? Astfel de întrebări sunt legitime, deoarece noi, oamenii, căutăm adesea sensul vieții. Prin vinerea descurajării au trecut și ucenicii și cei apropiați ai Domnului Isus când El era pe cruce. Cu siguranță o mulțime de „De ce-uri” le-a trecut prin minte. Mulți dintre ei voiau ca Mântuitorul să-Și instaureze Împărăția atunci și acolo. Însă Hristos Domnul avea un alt plan, plan care era contrar așteptărilor lor. În momentul în care așteptările ucenicilor s-au dovedit a fi înșelătoare au apărut întrebările. Când privim la exemplul lui Habacuc din Vechiul Testament, ne bucurăm că el a primit răspuns din partea lui Dumnezeu aproape instant la rugăciunile lui. E frumos atunci când vii înaintea lui Dumnezeu cu întrebările și frământările tale, iar El îți răspunde la ele și îți alină și încurajează inima tremurândă. Dar în dreptul ucenicilor și ai celor care I-au fost aproape Domnului Isus nu s-a întâmplat lucrul acesta. Și în cazul nostru se prea poate ca Dumnezeu să nu răspundă numaidecât întrebărilor noastre. O astfel de situație o descriu ca fiind sâmbăta tăcerii. După ce anumite așteptări pe care le-ai avut nu s-au întâmplat, când ai dat de greu în moduri în care nu te-ai așteptat, când treci printr-o boală de multă vreme, când ai pierdut pe cineva drag într-un mod neașteptat atunci și tu treci prin sâmbăta tăcerii. Te întrebi de ce Dumnezeu a îngăduit sau îngăduie să ți se întâmple astfel de lucruri și parcă cerul tace. Diavolul, potrivnicul nostru jubilează în astfel de momente. Și în acea sâmbătă el a jubilat. L-a învins pe Domnul Isus. L-a omorât pe Mântuitorul. Planul lui a avut succes. S-a opus cu succes planului lui Dumnezeu. Oare? Oare chiar așa au stat lucrurile? În sâmbăta tăcerii e posibil să începem să ne punem mari semne de întrebare cu privire la credința noastră. Toată viața am încercat să fim ai Domnului, să trăim potrivit voii Sale, am căutat să ne lăsăm călăuziți de Duhul Său în deciziile noastre și, totuși, inevitabilul s-a produs. Apostolul Pavel probabil a avut în vedere și acest lucru când a spus: „Dacă numai pentru viața aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci suntem cei mai nenorociți dintre toți oamenii!” (1 Corinteni 15:19). De ce ți-ai ancora credința de ceva efemer, de ceva trecător, de ceva schimbător, de ceva fragil? Dacă faci astfel, potrivit cuvintelor apostolului, ești cel mai nenorocit dintre toți oamenii. Credința noastră este sau ar trebui să fie ancorată în Cuvântul Său. De ce? Pentru că: „Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.” (Matei 24:35). Ea nu trebuie ancorată în ceva trecător, ci în ceva nepieritor. Însă chiar și atunci se prea poate să treci prin sâmbăta tăcerii. Dar care este diferența între cel care și-a pus nădejdea în Hristos doar pentru viața aceasta și cel care și-a pus nădejdea în Hristos pentru eternitate? În sâmbăta tăcerii primul se lasă pradă descurajării și deprimării, pe când cel de-al doilea privește plin de credință înainte. Nu-i absurd să privești plin de credință și de nădejde înainte? Nu! De ce? Pentru că în scurte momente vine dimineața învierii. Aceasta este nădejdea noastră. Apostolul Pavel a exprimat acest lucru astfel: „Eu socotesc că suferințele din vremea de acum nu sunt vrednice să fie puse alături cu slava viitoare, care are să fie descoperită față de noi” (Romani 8:18). Dacă și tu te afli în sâmbăta tăcerii, dacă și tu încă te întrebi cât va mai dura toată pandemia asta, dacă și tu te întrebi dacă vor mai ajunge vreodată la normal lucrurile, dacă și tu ai astfel de frământări și îngrijorări, mă rog Domnului să te ajute să privești dincolo de ele. Privește la Hristos, care și El a făcut același lucru, potrivit cuvintelor autorului epistolei către Evrei: „Să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a disprețuit rușinea, și șade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu” (Evrei 12:2). Sâmbăta tăcerii nu este un loc pe care să ni-l dorim, dar e un loc prin care trecem. Să avem nădejdea că Dumnezeu e suveran, că toate lucrurile care se întâmplă sunt în voia Sa și că suntem în mâna Lui, suntem iubiți de El. Iar de dragostea Sa nimeni și nimic nu ne poate despărți (vezi Romani 8:31-39). Ucenicii au trecut și ei prin sâmbăta tăcerii, însă la scurte momente după aceea au venit zorii învierii, când Domnul Isus a biruit moartea.
Dacă și tu te afli în sâmbăta tăcerii, lasă-te încurajat de acest adevăr minunat: „Vin zorii învierii!”
NU TE TEME! – Concert caritabil de muzică creștină pentru sprijinirea Bisericii Persecutate
Ne bucurăm să vă anunțăm că în luna Mai, anul curent, alături de Vocea Martirilor România, vom organiza un concert caritabil de muzică creștină pentru sprijinirea Bisericii Persecutate!
Va fi un eveniment special, deoarece dorim să avem cântăreți din zona Sucevei, să cântăm împreună cântări specifice fiecărui artist/grup, dar într-o interpretare unică alături de ceilalți colegi cântăreți! Ne face plăcere să vă prezentăm lista de artiști pe care intenționăm să îi invităm: Alina Havrisciuc, Bianca Cernisov Alexa, Cornel și Nadia Matei, Damaris Cioban Gabor, Daniel Piu, Estera Mutul, Mitica și Daniela Delibaș, Raluca Boiciuc, Emanuel Fodor și Sami/Clara Lupu.
Concertul va avea loc vineri seara, pe 10 Mai 2024, la Emaus Impact, în Plopeni/Suceava, începând cu ora 19:00.
Taxă de participare, 20 de lei, care va fi donată la intrare. Încrie-te acum pentru a avea prioritate la intrare! https://forms.gle/EFjQBco2zngdGtW66
La cina cea de Paşte, în camera de sus, înconjurat de-apostoli, S-a aşezat Isus. Se revărsa din sfeşnic o galbenă lumină pe azimile calde, pe mielul… fără vină… Era plăcut prilejul. Şi toate pregătite. Dar, vai, uitase gazda o slugă a trimite, un rob sau o copila, ca, dup-a vremii lege, cureaua de pe glezne pe rând să le-o dezlege, să le aline talpa de colbul de pe drum. Şi-acum cei doisprezece, sfielnic oarecum, se întrebau în cuget: Cum vor şedea la rugă? Sau cine îşi va pune ştergarul cel de slugă?
O, iată-i cum se-ncruntă, privind cu tulburare când vasele cu apă, când praful pe picioare. Şi Duhul îi întreabă, cu şoapta Lui uşoară: — N-ai vrea să-ţi pui tu, Petre, ştergarul astă seară? — Chiar eu?… Nu şade bine. Eu doar sunt mai bătrân. — Dar tu? Tu cel mai tânăr? — Eu stau lângă Stăpân… — Dar tu? întreabă Duhul acuma pe Andrei. — Chiar eu?… Sunt cel din urmă la Domnul între ei? — Dar tu ce ţii doar punga? — Eu am făcut de-ajuns. Am cumpărat merinde. Şi mielul l-am străpuns… — Tu, Toma, nu vrei oare să fii tu cel ce spală? — Sunt trist. Se luptă-n mine o umbră de-ndoială… — Dar tu, Matei? Tu, Filip? Dar tu, Tadeu? Dar tu…? Şi-n fiecare cuget răspunsul a fost: Nu. Atunci, lăsându-Şi brâul şi haina-ntr-un ungher, S-a ridicat Stăpânul cel coborât din cer Şi-nfăşurând ştergarul, S-a aplecat uşor să-Şi spele ucenicii, ca rob al tuturor.
De-atunci pe apa vremii, atâţia ani s-au dus. Şi-acum — a câta oară? — Se-aşază iar Isus să-ntrebe, tot prin Duhul, pe cei ce-L înconjoară: — N-ai vrea să-ţi pui tu, Gheorghe, ştergarul astă seară?… Tu, soră Mărioară? Tu, Radu? Tu, Mihai?… Frumos va fi odată acolo sus în Rai!
Dar azi sunt mii de-amaruri. Necazul greu se curmă. Nu vrei, în lumea asta, să fii tu cel din urmă? E bun un vas de cinste, dar trebuie şi-un ciob! Nu vrei să fii tu, frate, al fraţilor tăi rob? Sunt răni neîngrijite, sunt mucuri ce se sting, batiste-n care lacrimi în taină se preling, sunt văduve bolnave, bătrâni fără putere, sunt oameni singuratici, lipsiţi de mângâiere, sunt prunci rămaşi acasă, cu-o mamă în spital, bolnavi care aşteaptă-un salvator semnal. Se cere osteneală şi jertfă uneori. Şi nopţi de priveghere şi iarăşi muncă-n zori. Nu mânuind Cuvântul, când harul nu ţi-e dat, cât mătura şi acul şi rufa de spălat, cât cratiţa, toporul şi roata la fântână. ciocanu-n tabla casei şi-n gard la vreo bătrână. Să stai de veghe noaptea la câte-un căpătâi, să-ntorci cu greu bolnavul, să rabzi şi să mângâi; să-l scoţi apoi la soare şi să-i alini amarul. … Nu vrei cu Mine, frate, să-ţi înfăşori ştergarul? — Chiar eu?… Nu şade bine. Eu doar sunt mai bătrân. — Chiar eu?… Eu sunt prea tânăr. Eu stau lângă Stăpân… — Chiar eu?… Eu nu am vreme. Eu am făcut de-ajuns. — Chiar eu? — Chiar eu? Se-aude acelaşi trist răspuns. Şi-atunci, lăsând să-I cadă cununa Lui şi haina, iubirii fără margini trăindu-i iarăşi taina, încet — a câta oară? — Se-apleacă iar Isus şi, plin de-atâtea gânduri, ştergarul iar Şi-a pus. Şi-aşa cum o mlădiţă se-apleacă lângă trunchi, Stăpânul omenirii Se-apleacă în genunchi. La jugul fără slavă Isus iar Se-njugă, El, Împăratul Vieţii, din nou e rob şi slugă. Veniţi, leproşi ai lumii, murdari de-ai ei ţărână! Isus vă spală iarăşi cu propria Sa mână! Veniţi, voi ce-n păcate nădejdea vi se frânge! Isus vă spală astăzi cu propriul Său sânge!…
*
Voi, fraţi, goniţi mândria, visările şi somnul! Luaţi cu drag ştergarul alăturea de Domnul! Şi nu uitaţi: pe cale, orice lucrare-i bună; dar cine ia ştergarul, acela ia cunună!
Pentru Primăria Suceava s-au anunțat cinci candidați care încearcă în această perioadă să convingă electoratul pentru a le obține votul. Suntem în Vinerea Mare și doar doi candidați au postat mesaje generate de contextul pascal. Probabil că va posta și Marian Andronache, având în vedere că a transmis un mesaj și cu prilejul Floriilor. Cătălin Axinte, Neșculescu Andrei nu au postat nici de Florii și nici despre Paște nu au spus încă nimic. Vasile Râmbu a ratat Floriile, s-a concentrat mai mult pe 1 mai. Lucian Harșovschi nu a ratat nicio oportunitate în a evidenția fiecare zi importantă. De Florii a venit cu o postare unică și personală, întreaga familie. Este singurul candidat care s-a afișat cu familia în repetate rânduri ceea ce îl distinge de toți ceilalți.
Așa cum a promis, Emanuel Conțac , s-a lansat într-o articulată abordare întru a permite accesul celor interesați la informații mai greu de atins fără inițiere. Sunt prezentate și sursele care stau la fundamentul celor prezentate.
Ne bucurăm să vă anunțăm că în luna Mai, anul curent, alături de Vocea Martirilor România, vom organiza un concert caritabil de muzică creștină pentru sprijinirea Bisericii Persecutate!
Va fi un eveniment special, deoarece dorim să avem cântăreți din zona Sucevei, să cântăm împreună cântări specifice fiecărui artist/grup, dar într-o interpretare unică alături de ceilalți colegi cântăreți! Ne face plăcere să vă prezentăm lista de artiști pe care intenționăm să îi invităm: Alina Havrisciuc, Bianca Cernisov Alexa, Cornel și Nadia Matei, Damaris Cioban Gabor, Daniel Piu, Estera Mutul, Mitica și Daniela Delibaș, Raluca Boiciuc, Emanuel Fodor și Sami/Clara Lupu.
Concertul va avea loc vineri seara, pe 10 Mai 2024, la Emaus Impact, în Plopeni/Suceava, începând cu ora 19:00.
Taxă de participare, 20 de lei, care va fi donată la intrare. Încrie-te acum pentru a avea prioritate la intrare! https://forms.gle/EFjQBco2zngdGtW66
În contextul anului electoral 2024, le reamintim credincioșilor penticostali despre importanța de a persevera în rugăciune pentru bunăstarea spirituală și materială a țării noastre.
Conform Statutului său de organizare și funcționare, Cultul Creștin Penticostal din România este o organizație apolitică. De aceea, în cadrul bisericii nu se pot desfășura activități de natură politică sau electorală. De asemenea, slujitorii Bisericii Penticostale nu pot acorda susținere politică vreunui partid în numele bisericii sau al comunității pe care o reprezintă.
Îi îndemnăm pe credincioșii penticostali să prețuiască drepturile și libertățile pe care Dumnezeu, în suveranitatea Sa, le-a făcut posibile în țara noastră după Revoluția din 1989, dar fără a uita că dreptul la vot trebuie exercitat cu maturitate și discernământ. Mântuitorul nostru ne îndeamnă să dăm cezarului ce este al cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.
„Încolo, fraților, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce are nume bun, orice virtute sau lucru vrednic de laudă, acestea să vă preocupe!” (Fil. 4:8 EDCR)
COMITETUL EXECUTIV AL CULTULUI CREȘTIN PENTICOSTAL