Duminică pe 4 septembrie profesorul Ciprian Bălăban va fi la Suceava pentru a aborda aspecte esențiale din istoria penticostalilor din România.

Dimineață va fi la biserica Sf. Ilie, de la ora 9.00, iar seara de la ora 18.00 la biserica Filadelfia.

Ciprian Bălăban este cadru didactic al Institutului Teologic Penticostal din București. Este pasionat de istoria Bisericii, domeniu în care s-a specializat prin studii la nivel de licență, masterat și doctorat. A scris numeroase studii de teologie și istorie publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate. Locuiește în Oradea, este căsătorit cu Flori și au împreună trei copii: Iosua, David și Hadasha.

Profesorul Ciprian Bălăban este autorul cărții Istoria Bisericii Penticostale din România (1922-1989): instituție și harisme. Cuvântul înainte al acestei lucrări este semnat de Pastor Dr. Ioan Brie, Rectorul Institutului Teologic Penticostal din București

Cartea de față este o analiză a istoriei Bisericii Penticostale din România – de la începuturile ei, până în anul 1989. Acest răstimp este unul în care Biserica Penticostală nu s-a bucurat de libertate. Prigoana a luat diferite forme în cele trei perioade analizate (interbelică, al Doilea Război Mondial și comunistă).
Este urmărita istoria instituțională, evitându-se, în general, detalii locale, acestea fiind folosite doar în măsura în care ajută la o mai buna înțelegere a parcursului instituțional.
Pentru aceeași perioada istorica este studiata și concepția penticostalilor din Romania despre darurile Duhului Sfânt, atât în exprimarea doctrinara, cât și în practica religioasa.
Înțelegând că istoria nu este absoluta, ci doar o reconstituire incompleta a evenimentelor și cu dorința de a prezenta cât mai corect faptele, autorul folosește o mulțime de izvoare istorice: manuscrise, documente de arhiva, interviuri, cărți, reviste, ziare.

Astăzi, când traiectoria evenimentelor este imprevizibilă, când societatea neagă orice absolut, când adevarul este batjocorit și minciuna își cere cu vehemență drepturile, cunoașterea istoriei recente ne ajuta mult să înțelegem prezentul. Avem nevoie de pregătire sufletească și duhovnicească pentru a sta în picioare în situații greu de intuit. Formarea discernământului spiritual se sprijină și pe exemplele de viata ale celor contemporani noua sau părinților noștri, pe succesele și eșecurile lor în a se conforma voii lui Dumnezeu.
Observam ca, deși trăiește în diferite contexte istorice, Biserica lui Dumnezeu le transcende. Cu toate că cei care aparțin Trupului lui Hristos se supun cezarului, ei sunt fiii Celui care hotărăște cui încredințează împărățiile. Când cei credincioși suferă în lumea în care sunt peregrini, durerea lor nu este o înfrângere, ci calea spre biruință