Suceava Evanghelica

24 Decembrie – ADORĂ!
Matei 2:2 „Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit şi am venit să ne închinăm Lui.”

Ce înseamnă să-L adori pe Hristos? Cuvântul înseamnă mai mult decât să te rogi cuiva. Înseamnă mult mai mult decât să apreciezi pe cineva. Adorarea este un cuvânt emoţional care descrie o dedicare profundă, din toată inima. Nu există „adorare neutră” sau „pasivă” sau „ieftină”. Îl adori pe Hristos când înţelegi valoarea Lui şi eşti gata să faci orice pentru a fi în preajma Sa, eşti dedicat şi gata să plăteşti oricât pentru a te bucura de prezenţa Lui.

Liviu Avasiloai

Adoratorului nu-i pasă de ce gândesc cei din jurul lui. Magilor nu le-a păsat nici de împotrivirea lui Irod, nici de indiferenţa cărturarilor. Singura lor dorinţă, după o călătorie lungă, era să dea darurile lor preţioase Domnului Isus. Dacă dăm timpul înainte, la sfârşitul vieţii omeneşti a Domnului Isus (Ioan 12:1-8) o vedem pe Maria turnând mir de nard foarte scump pe picioarele lui Isus, apoi ştergându-le cu părul ei. A fost un gest neobişnuit, pe care ucenicii l-au coonsiderat a fi nelalocul lui. A fost extravagant, public, la limita acceptabilităţii. Însă ignorând regulile sociale ale vremurilor, Maria a arătat ce înseamnă să-l adori pe Isus.

Diavolul urăşte adorarea costisitoare. Încearcă să-i ţină pe oameni departe de Isus, să-l privească de la distanţă, să nu renunţe la confortul lor, să nu sacrifice nimic. Adorarea îi leagă pe oameni de Isus, îi lipeşte de El şi nimic şi nimeni nu-i mai poate despărţi. Adorarea este un lucru serios, de aceea îi întâlnim magi şi pe Maria, unii la începutul vieţii Lui iar cealaltă la sfârşitul ei, dându-ne un exemplul de urmat. Adorarea înseamnă închinare îmbinată cu sacrificiu.

Poate că te simţi copleşit astăzi, în ajunul Sărbătorii. Mai ai încă multe de făcut iar orele trec iute. Eu nu pot să-ţi scurtez lista, dar îţi recomand să îţi faci timp şi să priveşti către Domnul Isus. Sărbătoarea aceasta îl are în centru pe El. Dacă facem toate lucrurile şi terminăm treaba la timp, dar nu privim la El, atunci totul este în zadar. Nu sărbătoarea trebuie adorată, ci Sărbătoritul. Nu pentru sărbătoare trebuie să muncim, ci Sărbătoritul trebuie slujit.

El este Hristos Domnul! El este Dumnezeu Adevărat din Dumnezeu Adevărat! El este Cuvântul Tatălui! El este Începutul şi Sfârşitul, Luceafărul Strălucitor de dimineaţă, Soarele Dreptăţii, Dumnezeul Întrupat!

Vino înaintea Lui şi închină-te în adorare!

„Mântuitorul meu, ajută-mă să mă închin doar Ţie şi să te ador aşa cum meriţi. Îţi mulţumesc că eşti viu în vecii vecilor şi mijloceşti pentru mine la dreapta Tatălui. Amin!”

23 Decembrie – SPUNE!
Luca 2:17 „După ce L-au văzut, au istorisit ce li se spusese despre Prunc.”

Păstorii făceau parte din pătura de jos a societăţii. În zilele acelea nu erau persoane de încredere, mărturia lor nu era acceptată în vreo instanţă de judecată. Păstorii erau pe ultima treaptă a scării economice iar educaţia lor era fie foarte redusă ori inexistentă. Tocmai aceste detalii dau valoare povestirii lor. După ce au auzit şi văzut descoperirea angelică, ei s-au dus la Betleem unde l-au văzut pe Mântuitorul lumii aşezat într-o iesle în care se hrăneau animalele. Naşterea şi revelaţia parcă nu erau din aceeaşi poveste. Şi cu toate acestea, amândouă veneau din mâna lui Dumnezeu.

În noaptea aceea, înafară de Iosif şi Maria, singurii oameni care ştiau de naşterea lui Hristos erau păstorii. Dacă am fi planificat noi evenimentul, Isus s-ar fi născut în Ierusalim iar naşterea ar fi fost anunţată cu surle şi trâmbiţe pe Facebook, Instagram şi bloguri. Astfel ne-am fi asigurat că toată lumea ştie de eveniment.

Liviu Avasiloai

Însă căile şi metodele lui Dumnezeu nu coincid cu ale noastre. El a ales să-i anunţe întâi pe păstori. După momentul iniţial (şi explicabil) de frică, ei au răspuns cu credinţă. Au crezut mesajul îngerului, s-au dus imediat în Betleem şi l-au găsit pe Isus. Apoi au spus tuturor ce au văzut şi ce au auzit.

Păstorii au făcut ce-ar trebui să facă toţi creştinii. Ce-au făcut ei putem face şi noi. Nu trebuie să ai împuternicire, nu trebuie să fii delegat, nu trebuie să parcurgi o perioadă de pregătire. Pur şi simplu spune ce ştii că este adevărat. Vorbeşte despre Isus! Spune cine este El şi ce a făcut pentru tine. Povesteşte şi altora ce ţi s-a întâmplat.

Veştile bune sunt pentru răspândit. Păstorii au înţeles lucrul acesta şi au vorbit. Foloseşte zilele acestea şi spune şi altora ce-ai auzit, ce-ai văzut şi ce ţi s-a întâmplat!

„Doamne Isuse, te rog să-mi dai astăzi ocazia să vorbesc despre Tine. Şi chiar dacă oamenii nu dau doi bani pe vorbele mele, îţi mulţumesc că mi te-ai descoperit. Amin!”

22 Decembrie – PRIMEŞTE!

Ioan 1:12-13 „Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu; născuţi nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.”

Versetul 12 este considerat pe drept unul dintre versetele mari ale Noului Testament pentru că ne spune cum poţi fi mântuit. Observaţi trei cuvinte cheie:
1. Primeşte. Acest cuvânt înseamnă să urezi bun venit unui musafir în casa ta. „A primi” pe Hristos înseamnă să-l întâmpini ca pe un oaspete de seamă şi să faci din inima ta casă pentru El.
2. Crede. Aceasta înseamnă mult mai mult decât să spui o rugăciune sau că completezi o cerere de rugăciune. Înseamnă să crezi că Isus este Fiul lui Dumnezeu venit din ceruri şi să te încrezi în El din toată inima. Înseamnă să ai credinţă în El ca fiind singura ta modalitate de a ajunge în cer.
3. (A avea) Dreptul. Acest cuvânt înseamnă „onoare” sau „privilegiu”. În momentul în care îl accepţi pe Isus Domn şi Mântuitor al vieţii tale, Dumnezeu îţi face onoarea şi îţi dă privilegiul de a deveni un copil în familia Lui.

Liviu Avasiloai

Versetul 13 explică cum poţi deveni un copil al lui Dumnezeu. Există trei „nu”-uri şi un „ci”, toate patru fiind foarte importante.
„Nu din sânge.” Asta înseamnă că harul lui Dumnezeu nu trece în mod automat de la o generaţie la alta. Nu eşti creştin doar pentru că părinţii tăi sunt creştini, sau pentru că bunicul tău a fost preot. Arborele tău de familie nu contează câtuşi de puţin.
„Nu din voia firii.” Asta înseamnă că nu poţi face absolut nimic pentru a te mântui.
„Nu din voia vreunui om.” Asta înseamnă că nu poţi folosi nici o relaţie, nici un intermediar pentru a te introduce în cer.
„Ci (născut) din Dumnezeu.” Acesta este secretul Mântuirea este a lui Dumnezeu. Este un cadou.

Întrebarea este: L-ai primit tu vreodată pe Isus Hristos ca Domn şi Mântuitor? Lumea l-a ignorat, neamul lui l-a respins, acum e rândul tău: ce vei face cu Isus? Nu este suficient faptul că a venit pe pământ. Naşterea Lui nu va avea nici o valoare pentru tine dacă îl ţii în afara vieţii tale. Poate să fie pe felicitările pe care le trimiţi cu ocazia Sărbătorilor, poate fi menţionat în urările tale, însă toate acestea nu au valoare dacă nu L-ai primit în viaţa ta.

Isus este cadoul lui Dumnezeu pentru tine. I-ai urat vreodată „Bun venit” în inima ta?

„Doamne Dumnezeule, cred că Isus este Fiul Tău care a murit pentru mine şi cu bucurie îl primesc în viaţa mea ca Domn şi Mântuitor. Amin!”